Dosarul lui Liviu Dragnea se judecă din 15 noiembrie la instanţa supremă. REACŢIA vicepremierului la devansarea termenului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum" şi a stabilit ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme.

Instanţa a admis astfel cererea transmisă în 9 octombrie de Direcţia Naţională Anticorupţie, care a arătat că primul termen de judecată, stabilit de instanţă la 18 februarie 2014, este prea lung şi ar trebui schimbat pentru a se asigura judecarea cu celeritate a acestui dosar. Procurorii au susţinut în cerere că dosarul este unul complet, cu numeroşi martori.

Dragnea, despre devansarea termenului procesului său: E acelaşi lucru pentru mine

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, vineri, că e acelaşi lucru pentru el faptul că termenul procesului său a fost devansat cu trei luni, arătând că, aşa cum ar fi mers la proces în luna februarie, va merge şi în noiembrie.

Întrebat cum vede faptul că a fost devansat termenul procesului său cu trei luni, Dragnea a răspuns: "La fel. Cum mergeam în februarie, merg şi în noiembrie. E acelaşi lucru pentru mine".

Întrebat de ce a fost devansat termenul, Dragnea a precizat: "Nu mă întrebaţi pe mine, că nu am decis eu".

Completul de judecată căruia i-a fost repartizat aleatoriu acest caz a făcut o cerere la Barou, în 10 octombrie, pentru stabilirea unor avocaţi din oficiu pentru toţi inculpaţii din acest dosar.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.