DOSARUL REŢETELOR FALSE: Medic psihiatru din Giurgiu, reţinut pentru falsificare de reţete

Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Giurgiu, joi dimineaţă a fost făcută o percheziţie în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov, la locuinţa administratorului unei societăţi comerciale care are ca obiect principal de activitate comercializarea produselor farmaceutice, iar în urma acesteia au fost ridicate mai multe înscrisuri şi tehnică IT.

"Poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Giurgiu, sub coordonarea procurorilor Parchetului Judecătoriei Giurgiu, au reuşit probarea activităţii infracţionale a administratorului societăţii comerciale şi a unui medic psihiatru din Giurgiu care au obţinut fraudulos decontarea mai multor reţete fictive sau falsificate", a declarat joi purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Giurgiu, comisar Cristian Suţă.

Conform sursei citate, poliţiştii au stabilit că în perioada 2011-iunie 2012 administratorul societăţii comerciale, prin contractele de furnizare de medicamente, a indus în eroare Casa de Asigurări de Sănătate Giurgiu privind eliberarea medicamentelor compensate către pacienţii asiguraţi, prezentând prin intermediul angajaţilor celor două puncte de lucru ale farmaciei din municipiul Giurgiu decontări lunare având la bază reţete falsificate de medicul Ş.D. şi de asistentele de la cabinetul medical individual al acestuia.

Prin această metodă, cei doi au obţinut fraudulos decontarea contravalorii medicamentelor menţionate în reţete, care în realitate nu au fost eliberate de farmacii persoanelor asigurate, provocând Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate un prejudiciu de 124.102,05 lei şi obţinând aprobarea pentru decontarea a încă 121.780,10 de lei, sumă care nu a fost încă plătită.

Atât administratorul firmei de medicamente, cât şi medicul psihiatru din Giurgiu au fost reţinuţi de poliţişti pentru 24 de ore pentru înşelăciune, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv complicitate la aceste infracţiuni, urmând ca în cursul zilei de joi să fie duşi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, cu propunere de arestare preventivă.

Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au dispus în cursul lunii octombrie începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare de mită şi spălare de bani.

În dosarul eliberării de reţete false, în care medici şi farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice sunt acuzaţi că au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false şi au produs astfel un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au emis marţi ordonanţe de reţinere pentru 13 inculpaţi, ulterior cerând instanţei arestarea a 12 dintre aceştia.

Tribunalul Bucureşti a decis miercuri noapte arestarea preventivă a nouă persoane dintre cele reţinute în dosarul eliberării de reţete false, în cazul altor trei fiind dispusă interdicţie de a părăsi localitatea.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele reţinute sunt mai mulţi şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme.

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc. Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în faptul că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor.

"Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.

Şi în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Peste 4.000 de reţete false au fost eliberate de medicii acuzaţi de corupţie şi înşelăciune pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre "beneficiarii" tratamentelor administrate de aceştia fiind persoane decedate. Procurorii care instrumentează ancheta în cazul eliberării reţetelor false au descoperit că medicii cercetaţi în acest caz au întocmit peste 4.000 de astfel de reţete, au declarat oficiali din Parchetul Capitalei.

În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise reţete, au precizat procurorii.