FMI pleacă azi de la Bucureşti, dar tema principală a României rămâne cum să recreeze locuri de muncă

Indiferent de semnalele încurajatoare pe care le-au dat ceilalţi indicatori macroeconomici în ultima perioadă- creşterea PIB-ului cu 3% în trimestrul trei al anului (faţă de T3 din 2010), reducerea ratei inflaţiei sub 4% anul acesta (în intervalul ţintit de BNR), creşterea salariului mediu net pe economie cu 14% (în august 2011 faţă de august 2008) sau scăderea ratei şomajului (avem sub 450.000 de şomeri şi una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Europa) - scă­derea ratei de ocupare este statistica cea mai relevantă care ara­tă că România nu reu­şeşte să iasă din criză.

"Dacă am luat 20 de miliarde de euro de la FMI fără să creăm locuri de muncă, le-am luat degeaba. Cel mai important lucru e ca populaţia să fie ocupată, iar noi abia dacă reuşim să ocupăm jumătate din populaţia aptă de muncă. Oamenii nu au de lucru nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu au unde şi de aceea au ajuns să plece la muncă în străi­­nătate", crede pro­fe­sorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Adminis­tra­tive Vladimir Pasti, so­cio­log şi politolog spe­cia­lizat în studierea evolu­ţiilor politice şi sociale ale tran­ziţiei româneşti.

Numărul de salariaţi a ajuns în august la aproa­pe 4,2 milioane, fiind cu peste 630.000 mai mic faţă de statisticile de la începutul crizei.

Noul Cod al muncii, una dintre cele mai con­troversate legi care ar fi trebuit să refor­meze piaţa muncii şi să sti­mu­leze an­ga­jările, nu a reuşit să aducă o îmbunătăţire semni­fica­tivă: plus 43.000 de salariaţi în patru luni, majoritatea fiind joburi "scoase la suprafaţă" din cauza înăs­pririi amenzilor pentru munca la negru.

Citeşte mai mult pe www.zf.ro