Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în primele trei luni ale anului, la 25.000. În ce domenii sunt cele mai multe posturi libere

Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,61%, în creştere cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2011, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,18%), în administraţia publică (1,15%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (1,07%).

La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,07%), respectiv cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,12%).

Ca şi în trimestrele anului precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat circa o treime (8.300 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, iar rata a luat valoarea de 0,82%.

Peste 12% din totalul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (3.100 locuri vacante), în timp ce în administraţia publică (2.800 locuri vacante) s-au concentrat puţin peste 11% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Împreună cu activitatea de învăţământ (600 locuri vacante), sectorul bugetar însumează peste o pătrime (26%) din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată în activităţile din industria extractivă, respectiv tranzacţii imobiliare (40 locuri vacante, respectiv 7 locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cei doi indicatori au cunoscut creşteri în majoritatea activităţilor economice.

Citeşte şi: Peste 12.000 de locuri de muncă vacante, la nivel naţional. Care sunt domeniile în care poţi găsi un loc de muncă

În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,37 puncte procentuale), urmate de activităţile de construcţii (+0,32 puncte procentuale).

În sens contrar, cu cele mai semnificative diminuări s-au plasat activităţile de agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,17 puncte procentuale).

Cele mai relevante creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat în construcţii (+900 locuri vacante), respectiv în industria prelucrătoare (+800 locuri vacante), iar cea mai accentuată scădere s-a regăsit în activităţile de transport şi depozitare (-300 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, valorile celor doi indicatori analizaţi au înregistrat atât creşteri cât şi scăderi, aproape în egală măsură.

În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai mari creşteri s-au constatat în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,46 puncte procentuale), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+0,14 puncte procentuale). La polul opus, cea mai vizibilă diminuare a ratei locurilor de muncă vacante s-a regăsit în agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,76 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă creştere s-a regăsit tot în rândul activităţilor de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+400 locuri vacante), iar activităţile din industria prelucrătoare au cunoscut cea mai accentuată diminuare faţă de trimestrul similar al anului 2011 (-900 locuri vacante).

În trimestrul I 2012, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (0,95%), respectiv de muncitori necalificaţi - grupa majoră 9 (0,84%), iar la polul opus s-au situat ocupaţiile aferente membrilor corpului legislativ, ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1, respectiv cele de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5, ambele având valoarea de 0,38%.

Cele mai multe locuri de muncă vacante au fost identificate pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (5.800 locuri vacante), respectiv pentru cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (5.100 locuri vacante). Numărul cel mai redus de locuri de muncă vacante s-a constatat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (80 locuri vacante), urmate de ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1.

Comparativ cu trimestrul precedent, cei doi indicatori analizaţi au înregistrat creşteri în aproape toate grupele majore de ocupaţii.

Atât în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă creştere s-a regăsit în rândul muncitorilor necalificaţi - grupa majoră 9 (+0,28 puncte procentuale, respectiv +1.300 locuri vacante). La polul opus, singurele ocupaţii care au cunoscut diminuări faţă de perioada analizată au fost cele de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (-0,08 puncte procentuale, respectiv -200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au cunoscut atât creşteri cât şi scăderi în aproape egală măsură.

În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante cea mai semnificativă creştere s-a constatat în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (+0,24 puncte procentuale), urmată de ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - grupa majoră 3 (+0,06 puncte procentuale). Faţă de perioada analizată, ocupaţiile de muncitori necalificaţi - grupa majoră 9 au înregistrat cea mai accentuată scădere (-0,23 puncte procentuale).

Cea mai mare creştere a numărul locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+200 locuri vacante), iar la polul opus s-au aflat ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor, respectiv de muncitori necalificaţi - grupa majoră 9 (-800 locuri vacante în fiecare grupă majoră).

În 2011 numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut faţă de 2010 cu 1.800 de posturi, la 26.100, din care aproape o treime au revenit industriei prelucrătoare, iar aproape un sfert regiunii Bucureşti. Astfel, rata locurilor de muncă vacante s-a plasat la 0,64%, în urcare cu 0,05 puncte procentuale faţă de 2010.