În 11 dosare de corupţie s-au ridicat excepţii de neconstituţionalitate a interceptărilor. Reacţia SRI în cazul deciziei CCR: Are impact asupra securităţii naţionale

Într-un comunicat transmis, joi, directorul general al Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, susţine că evaluarea făcută de SRI "este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile".

Totodată, în comunicatul de presă se precizează că principalul instrument în misiunea SRI în serviciul cetăţenilor este legea şi că "din acest motiv, vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept" considerând că "toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul".

Precizările SRI vin în contextul în care judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară, considerând că SRI nu este organ de cercetare penală.

În 11 dosare de corupţie s-au ridicat excepţii de neconstituţionalitate a interceptărilor

În 11 dosare de corupţie s-au ridicat excepţii de neconstituţionalitate referitoare la interceptări, de la data de 16 februarie până în prezent, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Interceptările folosite ca probe în 11 dosare de corupţie sunt sub întrebării, după ce începând cu data de 16 februarie, au fost invocate excepţii de neconstituţionalitate referitoare la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Astfel, avocaţii au ridicat excepţii de neconstituţionalitate în dosare aflate pe rolul mai multor instanţe, unele dintre cauze aflate la faza de judecată pe fond, altele în cameră preliminară sau chiar în cazul dosarelor rămase în pronunţare, unde s-ar fi cerut repunerea pe rol pentru ca probele să fie discutate din nou, au precizat aceleaşi surse.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri, la Digi24, că „sunt excepţii invocate din 16 februarie. Sunt persoane care au invocat această excepţie. Problema e că după publicare vor mai fi altele. Am făcut o evaluare, sunt invocate şi mi-e foarte greu să comentez, să spun ce vor face judecătorii. Ei vor verifica modul în care s-a respectat legea şi vor lua o decizie. Niciodată nu ne bazăm doar pe interceptări. Sunt foarte multe dosare trimise în instanţă, sunt cazuri mari, aşa cum le spun jurnaliştii, în care nu s-au administrat astfel de probe. Sunt cazurile cu retrocedări de la ANRP. Procurorii se bazează pe documente, declaraţii de martori. Sunt multe dosare fără interceptări”.

Părerile specialiştilor sunt împărţite în ceea ce priveşte decizia Curţii Constituţionale a României şi consecinţele hotărârii.

„Din păcate, decizia CCR nu lămureşte deloc un aspect important. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de nişte iranieni inculpaţi pentru crimă organizată şi spălare de bani, într-un dosar constituit in 2011. Noul Cod de procedură penală a intrat în vigoare pe 1 februarie 2014. Deci, interceptarea telefonică a iranienilor s-a petrecut când era in vigoare vechiul Cod de procedură penală, cel potrivit căruia implicarea SRI era constituţională. De ce a acceptat CCR analizarea unui articol care nu li s-a aplicat celor care l-au atacat? Decizia nu face nicio referire la această curiozitate”, explică un judecător.

Articolul 139, alineatul 2 din Codul de Procedură Penală explică situaţiile în care se poate dispune supravegherea tehnică.

"Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare", se arată în articolul de lege.

Citeşte şi: Reuniune de URGENŢĂ a CSAT,vineri, pe tema deciziei CCR legată de interceptări. Zgonea: Vom găsi o soluţie. Preşedintele Curţii Consţituţionale: Nimeni nu va scăpa de pedeapsă

Citeşte şi: Kovesi despre decizia CCR: Ne creează o adevărată problemă din punct de vedere al infrastructurii

Citeşte şi: CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuţii de cercetare penală. IGPR cere 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro. Cum reacţionează DNA şi DIICOT în acest caz