Românii vor închisoare pentru infracţiuni şi castrare pentru violatori

Conform rezultatelor studiului, realizat de IMAS la comanda TI-Ro, românii consideră că pedepsele prea mici şi portiţele din legislaţie sunt cele care nu îi descurajează pe infractori.

Trei sferturi dintre români cred că pedepsele mai mari şi inexistenţa posibilităţilor de a scăpa sunt factorii care ar putea contribui la scăderea numărului de fapte penale comise. Aproape jumătate din români resping orice clemenţă faţă de cel găsit vinovat pentru o eventuală infracţiune.

Într-o proporţie covârşitoare, aproape 99 la sută, românii cred că cei vinovaţi de omor nu ar trebui să aibă posibilitatea să scape de pedeapsă. Acelaşi lucru îl gândesc 95,6 dintre români despre violatori, în timp ce procentul scade la 87,6 în cazul traficanţilor de persoane.

Un procent de 84,6 dintre români ar vrea ca cei care comit infracţiuni împotriva copiilor să nu aibă cum să scape de pedeapsa cu închisoarea pentru fapta lor, un cuantum apropiat de al celor care gândesc aşa despre cine sechestrează persoane.

Peste 70 la sută dintre cei chestionaţi au opinat că deţinuţii ar trebui să muncească în penitenciar pentru a suporta costurile detenţiei, mai mult de jumătate dintre aceştia apreciind că pedepsele nu ar trebui reduse în funcţie de munca prestată.

Şase români din zece apreciază că cei condamnaţi pentru fapte de corupţie nu ar trebui să aibă cum să evite pedeapsa cu închisoarea, în timp ce doar 23,9 la sută dintre respondenţi apreciază că acestora ar trebui să li se înlocuiască pedeapsa cu închisoarea cu supravegherea în libertate. Patru români din zece propun ca celor vinovaţi de corupţie să li se aplice pedepse cu închisoarea mergând de la cinci ani până la peste 20 de ani sau chiar închisoare pe viaţă (nouă procente).

Nouă români din zece refuză să accepte darea de mită şi foloasele necuvenite, nici pentru a-l stimula pe funcţionar să-şi facă treaba pentru care este plătit, nici pentru a-l determina pe acesta să comită abuzuri. Opt din zece români consideră că orice persoană, fie angajată în sistemul public fie în cel privat, trebuie sancţionată pentru primirea de mită, iar şapte din zece spun că ar trebui sancţionat atât cel care dă, cât şi cel care ia.

În privinţa infracţiunilor de serviciu, românii vor ca magistraţii, avocaţii, notarii şi medicii să fie pedepsiţi dur pentru greşelile de serviciu, în timp ce profesorii şi funcţionarii beneficiază de o oarecare clemenţă în rândul respondenţilor.

Comparând rezultatele studiului comandat IMAS cu prevederile proiectelor de coduri aflate în dezbatere parlamentară şi contestate de Coaliţia "Opriţi Codurile!" a cărei membră este, TI-Ro apreciază că multe din valorile şi nevoile populaţiei sunt în contradicţie cu opţiunile stabilite de politicieni.