ZF: Ţuica de prune produsă în Bogaţi, judeţul Argeş, este servită într-un restaurant cu stele Michelin din Berlin

Fără stele Michelin acasă, ţuica de prune Pater este ambasadorul României într-un restaurant cu stele Michelin din Berlin. Produsă în comuna Bogaţi, judeţul Argeş, ţuica servită acum într-un restaurant de lux din Germania a fost pusă pe piaţă în 2017.

Totuşi, are o tradiţie lungă, pornind de la străbunicul care deţinea cazanul satului, spune Irina Mărăşoiu, care a fondat împreună cu familia brandul Pater.

„Ce ne-a făcut mândri în ultima perioadă este faptul că acum suntem într-un restau­rant de două stele Michelin la Berlin cu patru dintre sorti­mentele noastre. A fost cireaşa de pe tort să ni se ceară pro­dusele acolo şi să le pună în barul lor. Mi se pare impre­sionat şi frumos ca distilate tradiţionale româneşti să fie într-un restaurant cu stele Michelin“, a povestit Irina Mărăşoiu, fondatoare a bran­dului Pater, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Familia Mărăşoiu din ju­deţul Argeş produce ţuică din generaţie în generaţie, iar la finalul anului 2017 a apărut brandul Pater.

Povestea aces­tui brand a pornit cu ţuica de prune, însă portofoliul Pater s-a diversificat în ultimii patru ani şi cu alte distilate, precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, lichioruri şi vişinată.

„Străbunicul a avut cazanul satului, bunicul a avut cazanul satului, tata a avut cazanul satului şi produceam ţuică în gospodărie cu prune din livezile noastre, pe care le muncim noi. Acum, avem o distilerie artizanală.  (...) Pater a apărut din pasiune şi e povestea familiei noastre. Vrem să creştem brandul şi sper să ajungă la băiatul meu şi la nepoţii mei“, a întărit Irina Mărăşoiu.

Pater este un brand premium, nişat şi nu este un brand ieftin. Distilatele artizanale româneşti, crede antreprenoarea, sunt valoroase. Ea a menţionat că ţuica şi rachiurile de fructe nu sunt mai prejos faţă de whisky sau coniac şi trebuie să dovedim mergând la târgurile şi concursurile internaţionale. „Noi vrem să fim pe piaţa din România, vrem să educăm consumatorul şi oaspeţii restaurantelor care ne văd să ne guste.“

Produsele Pater au ajuns încă de la început în marile lanţuri de restaurante, în hoteluri, în mai multe băcănii din Capitală, dar şi în aeroportul Otopeni. Uşor, uşor, a completat Irina Mărăşoiu, intră mai puternic în HoReCa şi se extind în ţară. „Ne-am concentrat foarte mult pe Bucureşti, pentru că sunt aici şi am putut să mă ocup personal de locaţii. Acum, produsele ajung şi la Cluj, şi la Constanţa, şi la Iaşi, şi la Timişoara, Craiova sau Piteşti.“

 Ea a adăugat că dacă un client intră într-un bar şi poate să dea 30-40 de lei pe o pe o băutură, pe un whisky, acel client are puterea financiară să dea 40 lei şi pe un pahar de ţuică. „Este un distilat românesc, este tradiţional, trebuie să fie respectat şi poate să ajute la creşterea ideii de brand de ţară.“

Pentru prunele din zona noastră (Argeş - n. red.) a fost extrem de bine. Tatăl meu este inginer horticol şi se ocupă de toate livezile noastre şi mi-a spus că 2024 a fost unul dintre cei mai buni ani din ultima perioadă pentru prune, chiar dacă condiţiile meteorologice nu au fost bune pentru celelalte culturi.

Românii mâncă puţine prune proaspete, adică până în 20% din producţie, cele mai multe ajungând ţuică, care nu este vândută corespunzător, consideră producătorii. Irina Mărăşoiu, fondatoarea Pater, crede că există mai multe aspecte legate de consumul redus de ţuică în HoReCa.

„În clipa în care ai în resturante coniac, rom, tequila, trebuie să fii conştient că toate ţările din care provin au investit foarte mult în această tradiţie. La noi, ţuica şi rachiurile din fructe au fost lăsate la ideea de tradiţie“, a subliniat fondatoarea Pater.

Spre comparaţie, în 2017, când au ieşit pe piaţă produsele Pater, Irina Mărăşoiu crede că erau zece restaurante în ţară care vindeau mai mult de două sortimente de distilate româneşti şi 20 de restaurante, în total, care aveau cel puţin o ţuică. „În rest, toţi vindeau băuturi din afară, pentru că nu puteau să vândă băuturi produse la negru, produse care nu au analiză, nu au acciză, nu au timbru, căci îşi luau amenzi foarte mari. Este foarte greu să creşti consumul de ţuică la restaurant şi să înveţi consumatorul să guste, când nu ai suficient de multe produse în piaţă, pentru că peste 90% din producătorii de ţuică şi rachiu din România nu sunt autorizaţi şi nu pot vinde legal.“

Este momentul ca şi alţi producători să creeze un brand şi să încerce să arate că România poate face un produs foarte bun sau la fel de bun ca distilatele din afară. „Noi vom continua cu Pater. Încercăm să scoatem şi alte sortimente, încercăm să intrăm în cât mai multe locuri şi să facem cât mai cunoscute produsele“, a mai spus Mărăşoiu.