Cîmpeanu: 500 de cercetători români pot lucra la CERN

"Această schimbare de calitate are implicaţii foarte importante, deoarece numărul cercetătorilor români care vor putea participa la proiectele CERN creşte de la maximum 100 la maximum 500 şi, de asemenea, cuantumul finanţărilor care pot fi atrase pentru cercetarea românească în domeniul nuclear este mult mai importantă prin acest organism CERN", a explicat ministrul Educaţiei.

Rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, Mihnea Costoiu, a spus că România participă la CERN cu 8,1 milioane de franci elveţieni.

El a precizat că România participă la preluarea de contracte la CERN prin 39 de firme localizate în ţară, dintre care 12 firme româneşti, şi este beneficiar de comenzi în valoare de 2,35 milioane de franci elveţieni din partea organizaţiei.

Şeful delegaţiei României la sesiunea 176-a a CERN, senatorul Ecaterina Andronescu, a afirmat că la acest obiectiv - integrarea României ca membru cu drepturi depline - au contribuit toate guvernele.

"Este absolut fascinant acest centru dedicat cercetării particulelor subatomice, pentru că este un laborator care are cea mai mare parte a lui, cele mai importante echipamente la 100 de metri sub pământ şi totul se desfăşoară acum pe o lungime de 27 km şi îşi propune extinderea până la 100 de km. Dezvoltările ulterioare vor fi fantastice. Cercetătorii români sunt extrem de bine apreciaţi la CERN şi, în condiţiile în care nu am fost membri cu drepturi depline şi avem din 2010 statutul de asociat, cercetătorii români au lucrat acolo şi au lăsat o impresie extraordinară", a mai spus Andronescu.

Totodată, academicianul Nicolae Zamfir, preşedintele Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", a spus că apartenenţa "la acest grup de 20 de ţări ale lumii" înseamnă o recunoaştere a contribuţiei ştiinţifice, dar şi avantajul de a asigura stabilitatea în cercetările din domeniul particulelor elementare.

"Românii care sunt pregătiţi de universităţile româneşti şi ar dori să îşi continue activitatea academică în acest domeniu nu mai părăsesc ţara, având stabilitatea şi siguranţa faptului că pot să o facă şi de aici. (...) Bugetul CERN este 1 miliard de franci elveţieni pe an. Cercetătorii vorbesc despre construcţia următorului accelerator care să fie de 100 km circumferinţă", a mai spus Zamfir.

În urma acceptării României ca membru cu drepturi depline în CERN, Guvernul trebuie să pregătească un proiect de lege de ratificare, ce ar urma să fie adoptat de Parlament în viitoarea sesiune.