NASA apelează la internauţi pentru cartografierea planetei Marte

Indiferent dacă este vorba de a repera craterele de la suprafaţa planetei Marte, pe baza fotografiilor obţinute de NASA, sau de a clasifica galaxiile în funcţie de forma lor, ochiul şi creierul uman sunt considerate mai performante decât un computer, au precizat specialiştii agenţiei spaţiale americane, care şi-au motivat astfel decizia de a apela la internauţi amatori, deoarece această sarcină ar fi fost uriaşă şi repetitivă pentru a putea fi realizată doar de câţiva oameni de ştiinţă.

Dacă site-ul beamartian.jpl.nasa.gov, lansat în urmă cu o săptămână, şi-a dorit să aibă o înfăţişare ludică, dând utilizatorului impresia că se află în interiorul unei nave spaţiale, proiectul Galaxy Zoo, lansat în iulie 2007, cu scopul de a clasifica un milion de galaxii, a fost încă de la început un mare succes, fără să facă niciun efort de a-şi "seduce" utilizatorii.

"În primele 24 de ore de la lansare, site-ul primea deja 70.000 de clasificări pe oră", a declarat responsabilul acestui proiect internaţional pe site-ul www.galaxyzoo.org.

Cu ajutorul unor fotografii realizate de telescopul Sloan Digital Sky Survey, internauţii urmau să stabilească dacă o galaxie era eliptică (ovală) sau în formă de spirală (cum este cazul galaxiei noastre, Calea Lactee) şi, în acest ultim caz, dacă se învârte în sensul acelor de ceasornic sau în sens invers.

Peste 100 de milioane de clasificări au fost primite, dintre care jumătate încă din primul an de funcţionare a site-ului, din partea a peste 200.000 de voluntari, din 170 de ţări, a explicat Jordan Raddick, de la Universitatea John Hopkins din Statele Unite ale Americii.

A dispune de mai multe răspunsuri pentru acelaşi obiect permite o creştere a fiabilităţii. Pentru un studiu care viza doar câteva mii de galaxii, se pot alege "acele galaxii pentru care 100% dintre participanţi s-au pus de acord", au explicat astronomii americani.

Câteva descoperiri au fost făcute cu ajutorul internauţilor, care au semnalat diverse corpuri cereşti ciudate sau galaxii semănând cu "boabe verzi de mazăre".

După ce au oferit o primă serie de date, considerate "la fel de bune ca şi cele ale astronomilor profesionişti", internauţii sunt invitaţi, odată cu lansarea programului "Galaxy Zoo 2", să participe la o procedură de clasificare mai complexă: galaxii în formă de trabuc, cu sau fără bulb central proeminent.

În alte cazuri, precum Seti@home, lansat în 1999 pentru identificarea unor eventuale semnale transmise de forme de viaţă extraterestre printre datele primite de radiotelescopul Arecibo din Puerto Rico, internautul are un rol pasiv: doar computerul său lucrează, în reţea cu sute de mii de alte computere, ale altor internauţi.

Acesta este un procedeu de "calcul distribuit" folosit şi pentru identificarea undelor gravitaţionale (Einstein@home) sau pentru descoperirea structurii proteinelor.

Mobilizarea voluntarilor pasionaţi de ideea de a participa la îmbogăţirea cunoştinţelor ştiinţifice poate fi aplicată şi în cazul unor subiecte mai apropiate de Terra, precum protejarea biodiversităţii.

În 2005/2006, în Franţa, aproape 15.000 de persoane au numărat fluturii diurni pe care i-au văzut în grădinile lor, la cererea Muzeului Naţional de Istorie Naturală şi a asociaţiei Noe Conservation.