(P) Adevăruri despre bacteriile din iaurt

Pare un produs banal, dar iată câteva informaţii mai puţin cunoscute, fapte incontestabile, susţinute de cercetări ştiinţifice şi documentare.

1. Fermentarea laptelui şi transformarea acestuia în iaurt se face de către bacteriile lactice benefice, numite şi fermenţi. Mai exact, bacteriile transformă o parte din lactoza prezentă în mod natural în lapte şi generează acid lactic, iar aceasta conduce la coagularea proteinelor şi schimbarea stării laptelui din lichid în consistent (semisolid), la gustul acrişor şi la proprietăţile digestive bine cunoscute.

2. Bacteriile folosite pentru a fabrica iaurt sunt de două tipuri, fiind descrise în standardele internaţionale şi utilizate în întreaga lume: Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus termophilus.
La acestea se pot adauga şi alte bacterii benefice pentru sănătate, denumite generic probiotice, între care cele mai cunoscute sunt Bifidobacteriile, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus casei  sau drojdiile de kefir.

3. La originea bacteriilor care transformă laptele în iaurt, la fel ca şi a bacteriilor probiotice, se află produse lactate fermentate în gospodarie, colectate din întreaga lume. De exemplu, Lactobacillus bulgaricus a fost identificat în laptele fermentat de populaţiile din Balcani. La începutul secolului XX, savantul Ilia Metchnikoff, fost director al Institutului Pasteur din Paris şi laureat al Premiului Nobel, a studiat produsele lactate consumate în zona Balcanilor şi a făcut conexiunea dintre acestea şi longevitatea excepţionala a populaţiei locale.

În mod tradiţional, laptele era fermentat folosind maia din laptele prins cu o zi înainte şi se consuma în aceeaşi zi.
În zilele noastre, fermenţii folosiţi la prepararea iaurtului sunt produşi în fabrici specializate, în care condiţiile de igienă sunt extrem de stricte, pentru a evita contaminarea bacteriilor utile cu bacterii de alterare. În fapt, fermenţii sunt iaurturi concentrate şi deshidratate în vid, la temperatură joasă (liofilizate). Arată ca nişte bobiţe albe, ambalate în cutii de carton, asemănătoare celor de lapte, şi se păstrează în congelator.

Este greşită ideea că bacteriile probiotice din iaurt ar coloniza intestinul uman sau alte părţi ale corpului uman. În fapt, aceste bacterii sunt adaptate să vieţuiască doar în lapte, pentru că se hrănesc cu lactoză, care există doar în lapte. Ele supravieţuiesc contactului cu sucurile gastrice şi enzimele digestive, şi astfel reuşesc să ajungă vii în flora intestinală, unde îşi exercită efectele benefice pentru digestie şi imunitate, influenţând buna funcţionare a organismului în general. Nu colonizează însă intestinul, iar, după câteva zile de la încetarea ingestiei de probiotice, numărul acestora scade dramatic. De aceea este important să consumam în mod regulat iaurturi probiotice.

4. Bifidobacteriile sunt probioticele cu cea mai îndelungată istorie de consum şi cel mai bine studiate.
Istoria modernă a probioticelor a început în anii 1970, când cercetătorii japonezi au pus la punct primele iaurturi probiotice cu bifidobacterii.

Genul Bifidobacterium cuprinde peste 30 de specii de bacterii, care trăiesc în varii medii de viaţă. Unele specii există în mod natural în organismul nostru, ca parte din flora intestinală. La nou născutul alimentat la sân, 80% din flora intestinală este formată din bifidobacterii. Cantitatea de bifidobacterii din tubul digestiv se diminuează în timp din cauza mai multor factori, precum schimbarea modelului alimentar, tratamentele cu antibiotice, consumul de alcool, înaintarea în vârstă. De aceea, trebuie să ne susţinem în mod constant echilibrul florei intestinale, prin includerea în dieta zilnică a alimentelor probiotice. 

5. Bifidobacterium animalis subspecia lactis, identificată în clasificarea internaţională sub codul CNCM I-2494, este tulpina probiotică din iaurturile Activia, cel mai consumat iaurt probiotic din lume. Este mai bine cunoscută sub denumirea comercială Bifidus Actiregularis.

6. Bifidus Actiregularis este o bacterie naturală, care a fost selecţionată de Danone – aşa cum sugerează şi denumirea ştiinţifică – dintr-un produs lactat, în urmă cu aproximativ 30 de ani şi este utilizată exclusiv în iaurturile Activia. Fiecare pahar de Activia conţine mai mult de 4 miliarde de fermenţi Bifidus Actiregularis, în plus faţă de fermenţii obişnuiţi de iaurt - Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus termophilus. O floră intestinală echilibrată împiedică dezvoltarea bacteriilor “rele” (patogene), reprezentând o barieră de protecţie pentru organism.

Mostre din tulpina de bifidobacterii selecţionată şi utilizată de Danone (Bifidobacterium animalis, subspecia lactis) sunt păstrate în banca de tulpini bacteriene aparţinînd Centrului de Cercetare Danone, care cuprinde peste 4000 de astfel de culturi de bacterii, şi se află depuse şi în banca internaţională de tulpini bacteriene aparţinând Institutului Pasteur din Paris.

7. Iaurturile probiotice Activia pot îmbunătăţi starea emoţională
Flora intestinală este asemeni unui micro-univers, format din miliarde de bacterii din circa 500 de specii diferite, depăşind de 10 ori numărul celulelor din ţesuturile corpului uman. Flora intestinală poate ajunge să cântărească până la 2kg, depăşind astfel greutatea creierului.

Descoperiri recente arată că bacteriile benefice din Activia au un rol chiar şi în starea emoţională. Intestinul nostru găzduieşte sistemul nervos enteric, format din circa 100 de milioane de neuroni (mai mulţi decât în măduva spinării ori în sistemul nervos periferic), prin intermediul cărora transmite informaţie către creier. Intestinul produce 95% din cantitatea de serotonină – popular numită hormonul fericirii. S-a demonstrat că femeile care au consumat iaurt probiotic Activia timp de 4 săptămâni, au obţinut o îmbunătăţire a activităţii cerebrale, concretizată într-o reactivitate mai redusă la stimuli emoţionali negativi. De aceea, un simplu obicei sănătos – consumul de iaurt probiotic – este benefic pentru starea noastră de bine, atât la nivel fizic cât şi emoţional.