Prima bază polară care nu generează CO2

Cercetătorii de la baza ştiinţifică belgiană Princess Elisabeth, din estul Antarcticii, au declarat că, dacă o întreagă staţie ştiinţifică se bazează pe energia solară şi eoliană din Antarctica - o întindere vastă de gheaţă, nepopulată -, atunci pot fi contracarate cu succes argumentele scepticilor care susţin că energia "verde" nu este demnă de încredere.

"Dacă am putut să construim o astfel de staţie în Antarctica, atunci o putem face oriunde în altă parte a lumii. Dispunem de capacităţile, tehnologiile şi cunoştinţele necesare pentru a schimba lumea", a declarat Alain Hubert, directorul proiectului polar.

Încălzirea globală, alimentată de emisiile gazelor cu efect de seră, a determinat guvernele lumii să caute surse de energie alternativă. Energiile regenerabile au devenit, astfel, foarte importante în Antarctica, în ciuda problemelor de design ale instalaţiilor necesare supravieţuirii în frigul extrem şi în întunericul iernilor polare.

Panourile solare amplasate în Peninsula Antarctică pot să capteze, într-un an, la fel de multă energie ca cele amplasate în unele zone din Europa.

Thomas Leysen, directorul companiei belgiene Umicore, un producător renumit de catalizatori pentru autovehicule, prezent la ceremonia de inaugurare a staţiei polare, a declarat că firmele pot să facă afaceri frumoase şi dacă participă la eforturile de protejare a mediului.

Construită în peste doi ani, staţia polară are o carcasă de oţel şi foloseşte microorganisme pentru a descompune deşeurile şi pentru a recicla apa menajeră de până la cinci ori, înainte de a o deversa într-o crevasă.

Turbinele eoliene amplasate pe vârful muntelui Utsteinen şi panourile solare de mărimea unor clădiri cu trei etaje asigură necesarul de energie şi apă caldă al bazei ştiinţifice. Chiar şi designul ferestrelor contribuie la economia de energie.

Oamenii de ştiinţă care monitorizează încălzirea globală au prezis că temperaturile înalte ar putea să producă topirea gheţurilor din Antarctica, cel mai mare rezervor de apă dulce al planetei, contribuind la creşterea nivelului mărilor şi inundarea ţărmurilor joase. Dacă gheaţa din Antarctica se va topi în întregime, nivelul mărilor va creşte cu până la 57 de metri.

Această schimbare va afecta vieţile a aproximativ 146 de milioane de locuitori din zonele joase de pe coastă, aflate la doar un metru deasupra nivelului mării.

Jean-Pascal van Ypersele, vicepreşedintele Intergovernmental Panel on Climate Change, a declarat că, dacă nu se reuşeşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50-85% înainte de 2050, situaţia va deveni catastrofală.