Sonda spaţială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar

Voyager 1 al NASA a fost lansată pe 5 septembrie 1977, de la Cape Canaveral, Florida, la bordul unei rachete Titan-Centaur, la doar câteva săptămâni după nava-soră Voyager 2.

Deşi au fost proiectate iniţial să funcţioneze cinci ani, sondele trimit date la mai mult de 43 de ani de la lansare, în timp ce explorează spaţiul interstelar.

Instrumentele de la bordul Voyager 1, care a trecut de marginea sistemului solar, au detectat sunete ale undelor plasmatice, potrivit unei cercetări publicate în revista Nature Astronomy.

O echipă de la Universitatea Cornell a studiat datele transmise de pe nava spaţială, trimise de la 22 de miliarde de kilometri distanţă, şi a descoperit emisiile de gaze interstelare.

"Este foarte slab şi monoton, deoarece are o bandă de frecvenţă îngustă", a declarat într-un comunicat Stella Koch Ocker, doctorand în astronomie al Universităţii Cornell. „Detectăm zumzetul slab şi persistent al gazelor interstelare”.

Sonda spaţială NASA Voyager 1 a zburat pe lângă Jupiter în 1979 şi pe lângă Saturn în 1980, înainte de a traversa graniţa sistemului solar, în august 2012.

După intrarea în spaţiul interstelar, instrumentul Plasma Wave System al Voyager 1 a detectat oscilaţii ale gazelor, cauzate de soare. Dar cercetătorii au observat, de asemenea, că între oscilaţii există un semnal constant şi persistent.

„Mediul interstelar este ca o ploaie liniştită, blândă”, a declarat James Cordes, profesor de astronomie George Feldstein la Cornell şi autor principal al studiului, într-un comunicat.

Voyager 1 este cel mai îndepărtat obiect creat de om aflat în spaţiu şi continuă să funcţioneze, în ciuda vârstei şi a distanţei la care se află.