CNA le cere posturilor TV-radio să-şi publice Codurile de conduită profesională până la 1 octombrie

Decizia privind publicarea codurilor de conduită profesională ale radiodifuzorilor a fost adoptată în şedinţa de joi a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), cu unanimitate de voturi.

"Am adoptat o decizie prin care încercăm să determinăm posturile ca, până la 1 octombrie, să publice Codurile de conduită profesională, aşa cum sunt ele prevăzute de articolul 6, punctul 5 din Legea audiovizualului. Asta presupune un set de valori la care postul aderă, de reguli de conduită deontologică şi, în acelaşi timp, un set de reguli de funcţionare ale postului respectiv, în aşa fel încât în perspectivă să putem să apreciem mai bine eventuale cazuri de ingerinţă în politica editorială. În momentul în care se ştiu exact care sunt palierele de decizie editorială, sigur că o să ne fie şi nouă mai uşor să aplicăm articolul 6 din Lege, mai ales dacă el va ajunge să fie conexat cu prevederile privind sancţiunile, lucru care deocamdată nu este realizat", a declarat Răsvan Popescu, preşedintele CNA, după votul Consiliului.

În mod concret, articolul 6 din Legea audiovizualului prevede că

"(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.

(2) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută şi garantată de prezenta lege.

(3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.

(4) Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România.

(5) Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliştii şi furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă şi pe care le aplică în cadrul mecanismelor şi structurilor de autoreglementare a activităţii lor, dacă nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare".

Decizia adoptată joi de CNA prevede şi faptul că, în termen de 30 de zile de la publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial, radiodifuzorii au obligaţia de a afişa permanent pe pagina principală a propriului site de internet, la loc uşor vizibil, "informaţiile, detaliate, clare şi actualizate" precizate la articolul 48 al Legii audiovizualului, dar şi adresa poştală şi a site-ului la care poate fi contactat CNA şi un link direct către pagina de internet al CNA.

În mod concret, articolul 48 din Legea audiovizualului prevede că "Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura accesul simplu, direct şi permanent al publicului la cel puţin următoarele categorii de informaţii:

a) denumirea, statutul juridic şi sediul social;

b) numele reprezentantului legal şi structura acţionariatului până la nivel de persoană fizică şi juridică, asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă audiovizuală;

c) numele persoanelor responsabile de conducerea societăţii comerciale şi ale celor care îşi asumă, în principal, responsabilitatea editorială;

d) coordonatele furnizorului de servicii mass-media, inclusiv adresa de poştă electronică sau a site-ului internet la care acesta poate fi contactat rapid, direct şi efectiv;

e) lista publicaţiilor editate de persoana juridică respectivă şi lista celorlalte servicii de programe pe care le asigură;

g) organismele de reglementare sau de supraveghere competente".

Ioan Onisei, vicepreşedintele CNA, a spus că, prin această decizie, Consiliul vine şi în sprijinul libertăţii de exprimare a jurnaliştilor. "Aceste tipuri de coduri, de autoreglementări, sunt parte din contractul de muncă. Când se angajează, jurnalistul ştie care sunt regulile jocului. Venim în sprijinul jurnaliştilor şi radiodifuzorilor în ansamblu. Aceste coduri pe care radiodifuzorii le stabilesc şi şi le asumă o să-i facă mai puţin vulnerabili. Fiecare staţie în sine trebuie să aibă reguli interne", a spus Onisei. "Dacă radiodifuzorii îşi adoptă şi ei nişte reguli, atunci totul va converge să aducă publicului programe de mai bună calitate", a explicat Onisei.

"Noi suntem de acord că peisajul mediatic este îngrijorător şi ar fi ideal dacă s-ar îmbunătăţi. Dar cum s-ar putea face acest lucru? Prin obligaţii din ce în ce mai numeroase, prin obligarea posturilor la gesturi în mare parte formale (...) Eu nu cred că asta (decizia privind publicarea Codurilor de conduită, n.r.) este calea prin care poţi să convingi nişte posturi să se schimbe. Cred că se poate face asta prin dialog, prin contacte mai dese inclusiv cu ziariştii şi mai puţin prin ce discutăm aici şi fundamentăm prin diferite articole din Legea audiovizualului sau din Codul audiovizualului", a spus în schimb Christian Mititelu, membru al CNA.

Pe de altă parte, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), a spus că articolul 6 din Legea audiovizualului nu implică faptul că asemenea Coduri de conduită profesională ar fi obligatorii. "Ca să ai ce să publici, trebuie să ai Codul", le-a explicat George Chiriţă, membrilor CNA.

De altfel, el a declarat pentru presă, după votul în ceea ce priveşte Decizia privind publicarea codurilor de conduită profesională ale radiodifuzorilor, că "CNA are atribuţii în a încuraja autoreglementarea şi coreglementarea" şi nu în a impune obligaţii.

"De altfel, chiar definiţia autoreglementării din preambulul Directivei (Directiva privind Serviciile Media Audiovizuale, n.r.) spune că ea se bazează pe o opţiune voluntară, este un act propriu de voinţă al radiodifuzorului, care nu poate fi impus din afară. Dar sigur asta nu este o problemă, pentru că noi dorim să avem autoreglementare. Avem deja în Asociaţie două coduri de autoreglementare, unul ţine de domeniul violenţei, care limitează difuzarea de programe care conţin violenţă, şi altul de domeniul consumului de droguri, care exclude programele care promovează consumul de droguri. O să facem unul şi pe zona mai largă a responsabilităţii editoriale în general", a declarat George Chiriţă.

El a precizat că ARCA este mulţumită de forma finală în care a fost adoptată decizia privind publicarea codurilor de conduită profesională.

"Ultima interpretare a fost aceea că Decizia impune publicarea Codului (de conduită profesională, n.r.) în ipoteza că el există. În forma asta nu ne nemulţumeşte. Nu e un abuz, e absolut rezonabilă o asemenea decizie. Consiliul nu obligă prin această decizie un radiodifuzor să adopte un Cod. Nu este o decizie agresivă, ci asigură mecanismul de evaluare a situaţiei ingerinţelor posibile sau susceptibile", a mai spus Chiriţă.

Decizia privind publicarea codurilor de conduită profesională ale radiodifuzorilor vine după ce, în 5 aprilie, CNA a analizat o serie de "incidente" petrecute la Realitatea TV şi Antena 3. În mod concret, Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, şi jurnalista Sorina Matei au fost audiaţi la CNA în cazul refuzului Antenei 3 de a realiza un interviu cu şeful statului, după ce staţia trimisese o solicitare în acest sens Administraţiei Prezidenţiale. Sorina Matei a scris ulterior pe blogul personal că şi-a dat demisia din funcţia de şef al Secţiei Politic şi din trustul Intact. Sorina Matei a spus că redacţia şi conducerea Antena 3 a solicitat un interviu cu preşedintele Băsescu, care urma să fie realizat de ea, ulterior Mihai Gâdea răzgândindu-se şi solicitând ca interviul să fie făcut în alte condiţii. Ulterior, însă nu a fost trimisă o altă solicitare pentru un interviu cu şeful statului.