CSAT, Ioan Ghişe şi Silviu Prigoană - printre "repetenţii libertăţii de exprimare"

La Cheful Presei, organizat anual de Ziua Mondială a Libertăţii Presei (3 mai), care a avut loc marţi seară, în clubul Kulturhaus din Capitală, au fost decernate premiile FreeEx pentru libertatea presei, laureaţii primind fie titlul de "repetenţii libertăţii de exprimare", fie de "premianţii libertăţii de exprimare".

La eveniment au fost prezenţi jurnalişti, reprezentanţi ai unor ONG-uri, dar şi oameni politici, printre care s-a numărat preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care a fost invitat pe scenă de amfitrionul serii, Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei, să citească primul articol din proiectul de lege a presei depus marţi de o serie de ONG-uri la Camera Deputaţilor.

"Am trăit s-o văd şi pe-asta: o breaslă care a vrut să se autoreglementeze", a glumit Geoană.

Pe de altă parte, Mircea Geoană a apreciat că senatorul PNL Ioan Ghişe, care a depus, în septembrie 2010, la Senat, un proiect de Lege privind profesia de jurnalist, criticat de mai multe organizaţii din mass-media şi pentru drepturile omului pentru că ar atenta la libertatea de exprimare, nu a avut "vreun gând ascuns". Geoană a mai spus că presa din România nu este întotdeauna independentă şi, citind primul articol din proiectul de lege depus de ONG-uri - "Presa este liberă şi orice formă de cenzură este neconstituţională" -, a mai remarcat că, în prezent, între Constituţie şi realitate este o diferenţă.

Premiile pentru libertatea presei au fost decernate apoi, Mircea Toma mulţumindu-le celor premiaţi "cu zmeură" şi pentru că au acceptat să vină să îşi ridice diploma.

Din categoria "repetenţii libertăţii presei" au făcut parte senatorul PNL Ioan Ghişe şi deputatul PDL Silviu Prigoană, care au primit ex-aequo premiul "Nici parlamentarii nu se testează, nu-i aşa", la categoria "Legi ale presei".

Senatorul liberal Ioan Ghişe a lansat un proiect de lege a presei care presupune atestarea jurnaliştilor prin legitimaţii obligatorii, controlul psihologic al acestora o dată la trei ani şi diferite alte soluţii "de tip adio presa"., se arată în motivaţia pentru acordarea premiului.

"Neobositul deputat PDL Silviu Prigoană a lansat şi dânsul cel puţin două proiecte de lege pentru liniştirea presei: unul propunea trecerea TVR Internaţional sub controlul MAE, celălalt trecea presa scrisă şi online sub controlul CNA", se mai arată în motivaţie, apreciindu-se că "iniţiativele celor doi temerari ai gândirii demonstrează că România este o ţară în care libertatea de exprimare legislativă a parlamentarilor este lipsită de orice control intelectual".

Ioan Ghişe, prezent la Cheful Presei, a urcat pe scenă pentru a primi premiul şi a spune câteva cuvinte. El a mulţumit şi a spus despre iniţiativa sa că "dracul nu-i aşa de negru după cum v-a fost expus", menţionând că este vorba despre o lege a unei profesii şi nu de o lege a presei şi că există în vigoare o Lege a presei din 1974, neabrogată.

Şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost premiat la categoria "Legi ale presei", primind distincţia "Fugărim presa pentru Securitatea României şi pentru liniştea domniei sale". CSAT "a descoperit anul trecut cine ameninţă siguranţa României: campaniile media. Acum că strategii au dat mână liberă forţelor de securitate naţională să se ocupe de periculoşii din mass-media, România poate să-şi bea liniştită whisky-ul la Cotroceni", se arată în motivaţie.

Dintre "repetenţii libertăţii de exprimare", la categoria "Ajutor de neuitat", a făcut parte şi compania Roşia Montană Gold Corporation, care a primit ca premiu "un monumental loc de veci în galeriile romane de la Roşia Montană". "Ca să poată otrăvi Ardealul cu cianură, compania Roşia Montană Gold Corporation a otrăvit industria mass-media cu cash. Pentru că a scos presa din foame pe timp de criză, dar şi pentru că a îndopat-o cât să nu mai vorbească, se acordă companiei aurarilor, ca premiu, un monumental loc de veci în galeriile romane de la Roşia Montană", potrivit motivaţiei.

Pe de altă parte, au existat şi doi "premianţi" ai libertăţii de exprimare, printre care - la categoria "Whistleblowers", tradus "Avertizori de Integritate" - Wikileaks şi cofondatorul său, Julian Assange, care au primit "premiul Dracula pentru felul în care au băgat spaima în fundul Statelor Unite ale Cenzurii". Potrivit motivaţiei acordării acestui premiu, Wikileaks şi Assange "au reuşit în ultimii ani să expună grave încălcări ale drepturilor omului comise de guverne/ forţe armate/ servicii ale mai multor ţări care se pretind campioni ai democraţiei. Guvernele s-au enervat atât de tare, încât, în 2010, şi-au abandonat total pretenţiile de promotori ai valorilor democratice şi au declanşat cea mai mare vânătoare globală din istorie contra unui mesager de informaţii de interes public".

Cel de-al doilea premiant, la categoria "Tânăr, dar fotograf", a fost Tudor Platon, pentru proiectul "Elev în clasa a XII-a" - "adevărată ameninţare la adresa sistemului de învăţământ" -, căruia i s-a acordat premiul "Bomba Molotov în Fotografie", "pentru reuşita de a-şi scoate din minţi profesorii şi conducerea Colegiului Naţional de Informatică din Piatra Neamţ chiar la debutul său în fotografie". "Tudor s-a înscris la concursul Grădiniţa de Fotografie Documentară Oskar cu fotografii în care a arătat limpede ce înseamnă viaţa unui licean din clasa a XII-a", se mai arată în motivaţie.