Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează conferinţa "Brâncuşi – Semnificaţiile unei revoluţii", marţi

Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) organizează marţi, 13 septembrie, de la ora 18:00, conferinţa "Brâncuşi – Semnificaţiile unei revoluţii" (Perspectiva hermeneuticii endogene) care va fi susţinută de dr. Matei Stîrcea-Crăciun, la Clubul Ţăranului, intrarea fiind liberă.

Urmărește

345 afișări

Opera brâncuşiană gravitează în jurul a trei tripticuri de lucrări ce decantează, fiecare, semnificaţiile arhetipale ale condiţiei umane şi le expandează la scară planetară. Prin "Cuminţenia Pământului", "Sărutul", "Rugăciune", realizate în 1907, Brâncuşi rescrie legenda "Facerii" ca manifest plastic al artei moderne, oferind o cheie de rezolvare la marile probleme nesoluţionate de"Renaştere": egalitate între femeie şi bărbat, împăcarea dintre creştini şi evrei, împăcarea dintre toate naţiunile lumii.

Nouă ani mai târziu, în 1916, prin "Madame Eugene Meeyer", "Adam şi Eva", "Vrăjitoare", Brâncuşi conceptualizează în limbaj plastic o nouă definiţie a sculpturii. Sculptura pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Iar apoi, în 1937, "Masa Tăcerii", "Poarta Sărutului" şi "Coloana fără Sfârşit" enunţă apoteotic, în registrul monumental, principiile unei arte universale, inspirată de o o morală universală, drept fundament al unui nou început de civilizaţie.

Sculptorul a avut grijă să lase ţării sale două din cele trei tripticuri (1907, 1937) prin care iniţiază curentul artistic, probabil cel mai important al veacului 20, desemnabil ca simbolism hylesic (material), până recent, insuficient conceptualizat din lipsă de metodă – ilustrat azi în ţară şi în lume prin creaţiile a cinci generaţii de artişti.

Prin acest eveniment, Muzeul Naţional al Ţăranului Român susţine campania de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii Cuminţenia pământului.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria cultura-media

Secretar ştiinţific al Institutului de Antropologie "Francisc I. Rainer" al Academiei Române, Matei Stîrcea-Crăciun a realizat cercetări privind: statutul culturologic al obiectului (de artă); simbolismul materiilor (1987); sculptura abstractă modernă şi contemporană românească din perspectiva antropologiei simbolice. A propus şi fundamentat conceptul de simbolism hylesic (simbolism al materiilor) în anul 1986 pentru a desemna un curent estetic distinct în sculptura secolului XX al cărui principal iniţiator este Constantin Brâncuşi, potrivit Radio România Cultural.

Citeşte şi: Proiecţia filmului „Un arbore la mijloc de lumi, Constantin Brâncuşi“, la Cinemateca ICR Viena - FOTO

Citeşte şi: Sub 10% din suma necesară, strânsă de Guvern pentru opera lui Brâncuşi, Cuminţenia Pământului. Cât ar trebui donat pe zi

Citeşte şi: Faţada clădirii Guvernului a fost acoperită cu un banner uriaş pe care scrie "Brâncuşi e al tău" - FOTO

Citeşte şi: "Cuminţenia Pământului. Aceasta nu este o piatră": Artiştii de azi şi Brâncuşi, într-o expoziţie

Citeşte şi: TVR lansează campania "Brâncuşi, sculptorul luminii", de ziua naşterii artistului

Citeşte şi: Muzeul Brâncuşi, "o provocare TERIBILĂ". Iohannis: Sper în finalizarea negocierilor pentru achiziţionarea "Cuminţeniei Pământului" - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Ministerul Culturii vrea să reia demersurile de înscriere a ansamblului Brâncuşi pe lista UNESCO

Citeşte şi: Călătoria pe jos a lui Constantin Brâncuşi până în Paris va fi transpusă în film de Peter Greenaway - FOTO

Citeşte şi: Filmul "Brâncuşi din eternitate", de astăzi, pe marile ecrane din Marea Britanie - VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Prestigioasa universitate Harvard: România are a 20-a cea mai sofisticată economie a lumii. E mai complexă decât te-ai aştepta ţinând cont de nivelul de dezvoltare. În urmă cu 20 de ani eram pe locul 40

Citește pe www.zf.ro: Cum alegem zona unde cumpărăm o locuinţă şi ce facilităţi importante trebuie să existe în proximitate

Citește și: Proiecţia filmului „Un arbore la mijloc de lumi, Constantin Brâncuşi“, la Cinemateca ICR Viena - FOTO

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.