Neagu Djuvara a lansat "Amintiri şi poveşti mai deocheate" la Gaudeamus

Volumul "Amintiri şi poveşti mai deocheate" de Neagu Djuvara a fost lansat, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus, care se desfăşoară în perioada 25-29 noiembrie.

Urmărește
951 afișări
Imaginea articolului Neagu Djuvara a lansat "Amintiri şi poveşti mai deocheate" la Gaudeamus

Neagu Djuvara a lansat "Amintiri şi poveşti mai deocheate" la Gaudeamus (Imagine: Răzvan Chiriţă/Mediafax Foto)

Neagu Djuvara a povestit că, în urmă cu câţiva ani, revista Plai cu Boi i-a cerut să scrie texte pentru ei. După mai multe runde de negocieri, istoricul s-a hotărât să scrie câteva articole, pe care, apoi, le-a cuprins în volumul lansat la Gaudeamus.

"Acestea trebuiau să apară după moartea mea", a glumit el. "Recunoaşterea după moarte este indirect proporţională cu laudele din timpul vieţii", a apreciat Djuvara. "Dacă sunt lăudat în timpul vieţii, mi se pare că mi se fură ceva din viitor", a spus acesta. La lansare au participat directorul Humanitas, Lidia Bodea şi criticul literar Marius Chivu.

Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. El este licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941) şi a fost rănit în apropiere de Odessa.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, Djuvara este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele.

Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, Neagu Djuvara hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare "Carol I"). În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi.

A publicat volume precum "Le droit roumain en matière de nationalité" (Paris, 1940 - teză de doctorat); "Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire", în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, "Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée des civilisations", Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză) - în româneşte, Civilizaţii şi tipare istorice. "Un studiu comparat al civilizaţiilor" (Humanitas, 1999), "Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?" în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, "Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle" - Publications Orientalistes de France, 1989, în româneşte, "Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne" (Humanitas, ed. a VI-a, 2008), "Les Aroumains" (operă colectivă), Publications Langues'O, Paris, 1989 - în româneşte, "Aromânii - istorie, limbă, destin", Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996, "Sur un passage controversé de Kékauménos. De l'origine des Valaques de Grèce", în Revue roumaine d'histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991, "O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri" (Humanitas, ed. a IX-a, 2008), "Cum s-a născut poporul român" (Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008), "Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii" (Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007), "De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul" (Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007), "Însemnările lui Gheorghe Milescu" (Humanitas, 2004), "Amintiri din pribegie" (Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008- versiune franceză: "Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d'exil (1948-1990), L'Harmattan, Paris, 2004), "Există istorie adevărată?" (Humanitas, ed. a III-a, 2008).

Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, aflat la ediţia a XVI-a, se desfăşoară de miercuri până duminică, în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo din Capitală. Evenimentul, în prezent un punct de reper al pieţei de carte din România, a fost iniţiat şi este organizat anual, din 1994, de Radio România.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici