Piaţa licitaţiilor de artă din România s-a situat la peste 15 milioane de euro în 2013

Potrivit Raportului anual al pieţei de artă româneşti, realizat de IMA - Institutul pentru Managementul Artei, anul 2013 se înscrie în trendul ascendent pe care a pornit piaţa de profil autohtonă în urmă cu mai bine de cinci ani. Continuând creşterile spectaculoase înregistrate în anii precedenţi, 2013 a fost un an în care jucătorii din piaţa de artă s-au concentrat pe sporirea numărului de clienţi prin diversificarea constantă a ofertei şi prin activităţi conexe de formare şi educare a publicului amator de artă.

De asemenea, potrivit sursei citate, piaţa licitaţiilor de artă din România s-a situat, în 2013, la aproximativ 15,1 milioane de euro, într-o piaţă de artă ce poate fi estimată ca depăşind 28 de milioane de euro (autorii raportului adăugând vânzărilor din licitaţii - singurele publice şi contorizabile - valoarea estimată a subpieţei vânzărilor private prin galerii de artă ori târguri de profil, inclusiv a tranzacţiilor neînregistrate în facturi fiscale ori certificate de vânzare emise conform HG 1420/2003, potrivit documentului remis MEDIAFAX).

Segmentul principal în licitaţiile de artă din România a rămas arta de patrimoniu, în special creaţia artiştilor de importanţă naţională, ce concretizează în continuare cele mai mari valori de piaţă.

Anul 2013 a oferit un nou record absolut pentru piaţa românească de artă: opera "Două fete", de Ştefan Luchian, a fost adjudecată pentru suma de 300.000 de euro. Dacă, la vârful ofertei, competiţia este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului secolului al XIX -lea şi începutului secolului al XX-lea, precum şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă.

Însă vedeta neaşteptată a pieţei de profil în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitaţiile naţionale cu 10% mai mari decât în 2012 (aproximativ 1,4 milioane de euro), noi recorduri de autor şi succese notabile la nivel internaţional.

Dar, în ciuda creşterilor semnificative în ultimii trei ani, piaţa de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaştere şi apreciere, departe de potenţialul atins de ţări din regiune precum Polonia, Rusia, Ucraina, Turcia etc.

Într-o piaţă în stadiu de dezvoltare, activităţile de formare a pieţei au jucat un rol important în 2013. Artmark a continuat seria de evenimente naţionale prin itinerarea unor expoziţii cu opere de
patrimoniu la Constanţa, Timişoara, Arad, Iaşi, Ploieşti, Braşov etc. şi a accentuat nevoia de educare a publicului cu privire la obiectul de artă prin organizarea regulată de cursuri specializate de management al artei. Instrumentele deja consacrate ale pieţei de artă, Indexul Pieţei Româneşti de Artă şi indicii pieţei de artă (de rentabilitate şi de lichiditate) şi-au continuat menirea de transparentizare a comerţului cu artă, fiind, prin consecvenţa monitorizării, repere utile în evaluarea unei achiziţii de artă cu rol investiţional.

În pofida rezultatelor remarcabile, piaţa de artă românească se află într-un stadiu încă emergent, departe de probabilul său potenţial (în prezent numără aproximativ 4.000 - 5.000 de clienţi fideli şi ocazionali, specialiştii apreciind că potenţialul pieţei româneşti este situat undeva în jur de 15.000 - 200.000 de cumpărători).

Dată fiind vârsta tânără a pieţei româneşti de artă, acest sistem prezintă încă o seamă de vulnerabilităţi, iar jucătorii din piaţă sunt deseori nevoiţi să se confrunte cu reglementări incomplete, neactualizate, situaţie ce dă naştere unor controverse diverse (de la procedura de urmat în cazul contestării autenticităţii unei opere la dificultăţile pe care le întâmpină un colecţionar angajat în
circulaţia internaţională a valorilor culturale cu autorităţile vamale române).