Televiziunea joacă rolul principal în satisfacerea curiozităţii. Oamenii vor conţinut unic - studiu

Acest studiu panregional, intitulat "Era Curiozităţii" şi care dezvăluie impactul curiozităţii asupra vieţii consumatorului modern, a fost realizat de Discovery Networks CEEMEA (Europa Centrală & de Est, Orientul Mijlociu şi Africa), fiind prezentat în premieră miercuri, la Bucureşti, în conferinţa "Publicitatea TV în Era Curiozităţii".

Pornind de la principalele tendinţe ale pieţei media şi profilul consumatorului actual identificat în studiu, Discovery Media, casa de vânzări de publicitate a Discovery România, a organizat la Bucureşti o dezbatere despre provocările şi oportunităţile industriei de publicitate TV. La eveniment au fost prezenţi atât experţi internaţionali, precum Paul Welling, Senior Vice President, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA, Arnaud Simon, Senior Vice President, Content & Production, Eurosport, şi Marcin Lukasiewicz, Ad Sales Director CEE (Europa Centrală şi de Est), Fox International Channels, cât şi specialişti din industria media locală şi reprezentanţi de marketing din partea unor companii private, precum Bogdan Bucurei, Marketing Manager al UPC România, şi Maria Tudor, Managing Director Zenith România. Aceştia au discutat despre valoarea de brand în "Era Curiozităţii" şi despre monetizarea eficientă a conţinutului premium.

"După 30 de ani în care ne-am îndeplinit misiunea de a satisface curiozitatea oamenilor, ne-am propus să investigăm ce impact are această nevoie în zilele noastre şi cum putem continua să răspundem acestei nevoi umane, esenţiale. Astfel, dat fiind interesul nostru constant pentru cercetare, am analizat impactul curiozităţii în viaţa de zi cu zi şi am identificat câteva tendinţe extrem de interesante referitoare la cunoaştere şi la consumul actual de informaţii. Aceste descoperiri ne ajută să adaptăm oferta de programe şi activităţile de marketing astfel încât să putem satisface în continuare curiozitatea telespectatorilor noştri, păstrându-ne în acelaşi timp relevanţa şi pentru partenerii locali", a declarat Victoria Davies, Vice President, Country Manager Discovery Europa de Sud-Est.

De asemenea, prezentă la eveniment, Tanya Adlam, Vice President Research, Insights and Innovation, Discovery Networks CEEMEA, a prezentat concluziile studiului realizat de Discovery în parteneriat cu Sense Worldwide, una dintre cele mai mari companii de cercetare din lume. Studiul a investigat impactul curiozităţii în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa - Germania, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Turcia - şi a fost derulat în intervalul mai-iunie 2015, cu participarea a 2.100 de persoane, cu vârste între 16 - 55 de ani, din rândul telespectatorilor care urmăresc conţinut de non-ficţiune. În plus faţă de rezultatele cantitative, studiul reuneşte concluziile a zece jurnale ce le-au permis participanţilor chestionaţi să îşi descrie mai bine emoţiile şi opiniile. Aceste informaţii au fost completate de interviuri în profunzime cu experţi şi autori cunoscuţi. Concluziile studiului au fost cuprinse în raportul intitulat "The Age of Curiosity (Era Curiozităţii)", parte din Discovery Insights, o serie de studii ce identifică cele mai recente tendinţe în comportamentul consumatorilor şi impactul acestora asupra industriei media.

Potrivit principalelor concluzii ale studiului, curiozitatea este ca o poartă spre satisfacerea setei de cunoaştere a oamenilor. Astfel, aceştia devin mai interesanţi şi mai împliniţi. Totodată, curiozitatea nu este un simplu demers intelectual, ci are şi o componentă emoţională/de socializare. Oamenii nu consumă informaţii doar ca să-şi sporească performanţele intelectuale, ci şi ca să-şi îmbunătăţească viaţa socială. Astfel, 83% dintre respondenţi declară că sunt încântaţi când au răspunsuri pentru întrebări la care nimeni altcineva nu ştie să răspundă.

De asemenea, potrivit studiului, în medie, 80% dintre respondenţi sunt de acord cu faptul că cea care îi determină să afle informaţii noi este curiozitatea. Aproape 90% spun că încearcă în mod constant să-şi lărgească orizonturile, efort care are o influenţă pozitivă asupra carierei şi vieţii personale.

Din perspectivă profesională, oamenii curioşi pot să repereze şi să beneficieze mai uşor de oportunităţile care apar, având satisfacţii mai mari. Pe de altă parte, din perspectivă personală, curiozitatea alimentează pasiunile oamenilor, transformându-le în pasiuni şi chiar în profesii.

Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenţiei şi în vârful carierei, între 46 şi 55 de ani, contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cei mai curioşi în perioada copilăriei.

De asemenea, potrivit studiului, în prezent, oamenii trăiesc în "Era Curiozităţii", în care este plăcut şi confortabil pentru aceştia să jongleze cu informaţia şi cunoaşterea. Acestea nu mai reprezintă apanajul unei elite sau o sursă de stres, deşi a existat o vreme în care cunoaşterea însemna putere şi erau prea puţini cei care aveau acces la ea. A urmat o perioadă în care cunoaşterea era o sursă de stres, pentru că oamenii erau copleşiţi de volumul prea mare de informaţii. În prezent, oamenii se bucură să aibă la îndemână informaţii şi să le acceseze în interesul lor, conform studiului citat.

Studiul mai arată că învăţarea a depăşit dorinţa de autoperfecţionare, devenind un nou tip de hedonism. 89% dintre participanţii la studiu au declarat că se bucură să înveţe ceva nou, iar unii au devenit chiar dependenţi de asta şi vor să afle informaţii noi în fiecare zi. Astfel, 81% dintre respondenţi îşi verifică informaţiile din mai multe surse, ca să evite "efectul de ecou al reţelelor de socializare" şi informaţiile trunchiate.

Oamenii care consideră cunoaşterea drept o sursă de divertisment şi care navighează prin multitudinea de informaţii disponibile pot fi consideraţi "Noii Renascentişti", se mai spune în acelaşi studiu. Acest concept este aplicabil oricui este capabil să jongleze cu informaţiile în secolul 21 şi să-şi utilizeze curiozitatea pentru a avea o carieră mai performantă şi o viaţă socială mai bună, iar majoritatea "Noilor Renascentişti" se gândesc la cariera lor ca la o aventură. Datorită nivelului ridicat de curiozitate, le place să testeze mai multe profesii şi sunt mai deschişi către ideea de schimbare. Au abilităţi de lideri, sunt admiraţi de colegii lor pentru că sunt oameni citiţi şi informaţi, au spirit antreprenorial şi experienţă acumulată în călătorii. Totodată, mai mult de 80% se simt excelent când acţiunile lor sunt benefice pentru societate, în ansamblu. Aceştia ţin şi la felul în care arată şi au vieţi sociale active, fiindcă înţeleg importanţa statutului social şi a imaginii personale, ca modalitate de a-şi contura personalităţi complexe.

Pe de altă parte, potrivit studiului, există cinci "moduri de exprimare a curiozităţii", care ajută oamenii să gestioneze multitudinea de informaţii din jurul lor şi să profite de ele, iar "Noul Renascentist" poate folosi oricare dintre aceste cinci moduri, alegând ce i se potriveşte cel mai bine, în funcţie de context.

Cele cinci moduri sunt: "În căutare de informaţii" (Fact Farming) - persoana caută informaţii de dragul informaţiilor; "Întreabă un prieten sau un necunoscut" (Phone a Friend or a Stranger) - ca să afle un răspuns, apelează la un prieten sau chiar la un necunoscut, care îi poate oferi un context mai clar; "Căutări relaxate" (Undemanding Downtime) - Trece în revistă informaţii deja cunoscute; "Experienţe de viaţă" (Worldly Investigations) - Adună cunoştinţe prin intermediul mai multor tipuri de experienţe; "Căutări aprofundate" (Rabbit Holes) - Caută tot mai multe informaţii despre un subiect anume, pe care îl aprofundează, transformându-l în pasiune, hobby şi chiar profesie.

Pe de altă parte, potrivit studiului, persoanele curioase urmăresc conţinut de non-ficţiune pentru a-şi alimenta şi a-şi satisface curiozitatea, iar televizorul este prima lor opţiune din mixul de media.

Când sunt curioşi, cei mai mulţi oameni recurg la televiziune, fiindcă oferă conţinut imprevizibil: 51% urmăresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conţinut video la cerere şi numai 8% apelează la reţelele de socializare. Respondenţii consideră că televiziunea este un început al călătoriei lor de descoperire.

De asemenea, programele TV pe care telespectatorii le urmăresc trebuie să ofere informaţii noi, deoarece oamenii caută conţinut unic, inspiraţional. Întrucât programele TV nu pot fi adaptate la preferinţele personale la fel de mult precum conţinutul din mediul online, sentimentul de surpriză al telespectatorului este mult mai mare, se arată în acelaşi studiu.

Pentru că au o perspectivă de ansamblu asupra lumii, "Noii Renascentişti" au demonstrat că îi interesează o gamă largă de genuri de non-ficţiune, de la subiecte de actualitate şi istorie până la natură şi ştiinţă (10 - 13%). S-au dovedit însă mai puţin interesaţi de programele despre crime şi investigaţii şi călătorii (5%, respectiv 4%).

De asemenea, naţionalitatea influenţează modul în care oamenii abordează propria curiozitate şi cunoaşterea. Locuitorii tuturor ţărilor din regiunea CEEMEA sunt extrem de interesaţi să afle noi informaţii, dar naţionalitatea şi cultura locală influenţează modul în care fac acest lucru şi părerea pe care o au cu privire la nivelul lor de cunoştinţe generale.

Astfel, ruşii sunt mari amatori de informaţii din categoria "diverse", cu toate că îi admiră pe experţi. Respectă părerile specialiştilor, dar sunt mai înclinaţi să "sape" ei înşişi după informaţii noi, doar de dragul de a le găsi. Şi totuşi ruşii, în proporţie de 60%, înclină cel mai puţin să creadă că au un nivel solid de cunoştinţe generale.

Saudiţii şi turcii sunt cei mai dispuşi să facă eforturi pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele în fiecare zi. Şi lor, şi celor din Africa de Sud le place să înveţe interacţionând social. O întrebare adresată unui prieten sau chiar unui necunoscut este modul cel mai frecvent de a-şi satisface curiozitatea în toate cele trei ţări. Germanii sunt mai puţin interesaţi să afle informaţii noi, preferând să le aprofundeze pe cele pe care le au. Modul preferat de a-şi exprima curiozitatea este prin "Căutări aprofundate" ("Rabbit Holes"). În proporţie de 51%, ei sunt şi cei mai dispuşi să aibă încredere în internet ca sursă de noi informaţii.

Românii sunt cei mai echilibraţi dintre toate naţionalităţile incluse în studiu, deoarece alternează modurile de a-şi exprima curiozitatea, în funcţie de interesele lor. Faptul că sunt capabili să alterneze fără probleme toate cele cinci moduri de a-şi exprima curiozitatea le permite să simtă plăcerea în a descoperi noi informaţii. Pentru 95% dintre români, a descoperi ceva nou şi interesant le generează o reală plăcere, conform studiului. De asemenea, 28% dintre români decid să ceară ajutorul unei alte persoane ca să afle răspunsul corect al unei întrebări. Românii se bucură însă şi să înveţe din proprie experienţă, întrucât 25% au ales modul "Experienţe de viaţă", iar 21% consideră că este plăcut să primească o confirmare pentru lucruri pe care le ştiu deja.

Dintre toate ţările implicate în sondaj, românii sunt cei mai încântaţi de ideea de a învăţa lucruri noi şi interesante (95%) şi consideră că este cel mai plăcut să facă asta împreună cu alţii (88%). În proporţie de 62%, a doua după cea înregistrată în Arabia Saudită (66%), românii sunt foarte dornici să înveţe lucruri noi în fiecare zi şi doar 34% dintre ei consideră că este în regulă să nu ştie lucruri pe care le-ar putea căuta oricând pe internet.

Pe de altă parte, polonezii sunt cei care contează cel mai mult pe forţele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat că este în regulă să nu ştii ceva, fiindcă întotdeauna poţi să cauţi răspunsul online. Polonezii sunt preocupaţi să exploreze şi să experimenteze lucruri pentru ei înşişi, uitând uneori că timpul liber este absolut necesar şi de nepreţuit. Dintre toate naţiunile chestionate, polonezii utilizează cel mai puţin modul "Căutări relaxate".

Discovery Communications este lider mondial pe segmentul televiziunilor cu plată, care ajunge la aproape 3 miliarde de abonaţi în peste 220 de ţări şi teritorii. De peste 30 de ani, Discovery le oferă oamenilor posibilitatea de a-şi satisface curiozitatea prin intermediul brandurilor sale, în frunte cu Discovery Channel, TLC, Animal Planet, Investigation Discovery, Turbo/Velocity şi OWN: Oprah Winfrey Network. Discovery controlează şi Eurosport, liderul panregional în conţinut sportiv din Europa, Asia Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa.