Pandemia de Covid-19 a adus în prim-plan un fenomen care a început să prindă contur acum câţiva ani

După mai bine de două decenii în care brandurile străine, internaţionale, cu renume erau considerate mai bune şi astfel erau mai căutate de consumatorii locali, de câţiva ani se remarcă o inversare a acestui fenomen. Mai mult decât atât, pandemia accelerat acest trend şi a făcut ca fie dintr-un soi de patriotism, fie din dorinţa de a ajuta un business local, un client să aleagă la raft un produs atohton. Astfel, banii rămân în ţară şi indirect creşte şi puterea de cumpărare a românilor, scrie ZF.

„Ce am constatat noi este că această criză (pandemia de Covid-19 – n.red.) a accentuat nişte trend-uri deja existente. Chiar şi înainte de pandemie exista această tendinţă de a cumpăra produse locale, însă 2020 a accelerat acest trend. Pe de altă parte, pandemia a scindat piaţa şi observăm o orientare fie către produse foarte foarte ieftine, fie către bunuri premium de foarte bună calitate”, spune Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania care pune pe piaţa produsele sub brandul Lăptăria cu Caimac.

Această orientare către bunuri locale şi producători autohtoni nu este specifică însă doar României, inversarea globalizării fiind un fenomen mondial de care s-a tot vorbit încă de la începutul pandemiei. Acest eveniment a demonstrat cât de important este să nu depinzi de importuri când vine vorba de produsele de strictă necesitate. În lunile martie-aprilie, când graniţele au început să se închidă rând pe rând, multe transporturi de marfă au rămas blocate şi astfel au existat întârzieri la livrare. Atunci au intervenit producătorii locali care au putut să pună mult mai uşor marfă pe rafturi.

Acest fenomen de orientare a consumatorilor către branduri locale ajută producătorii români pe piaţa de acasă, dar le pune probleme la export unde apare acelaşi fenomen naţionalist peste tot.

„Imediat după începerea pandemiei noi ne-am confruntat cu asta direct pentru că în februarie eram în discuţii cu câţiva retaileri de la Londra pentru a exporta. A început însă să apară aşa ca un mic val naţionalist şi o bună parte a populaţiei îşi doreşte să cumpere produse locale. Asta s-a întâmplat peste tot în lume şi din această cauză nu am ajuns la Londra pentru că şi retailerii de acolo aşteaptă sfârşitul pandemiei să pună pe raft bunurile din alte ţări”, explică Adrian Cocan.

Virgil Mândru, proprietarul producătorului de vin Tohani din zona Dealu Mare, este de părere că şi la capitolul vinuri exportul a avut mult de suferit. România nu este un mare exportator, ba din contră, trimite peste graniţe doar 5% din producţie. Totuşi, în ultimii ani se putea observa o tot mai mare orientare a jucătorilor locali către acest canal de vânzare.

„Pandemia este un eveniment mondial, nimeni nu mai investeşte acum să cumpere vin din România şi să-l promoveze. Cumva exporturile au scăzut la fel de puternic ca şi HoReCa unde nu am vândut în 2020 aproape nimic.”

România nu este un mare exportator de produse alimentare în general şi nu se remarcă pe niciun segment al pieţei de profil când vine vorba de pieţele externe. Totuşi, sunt afaceri antreprenoriale unde pieţele străine cântăresc greu. Un astfel de exemplu este producătorul de dulciuri Pan Food din Sibiu.

„Export facem în multe ţări, principalele sunt Italia, Spania şi Germania, dar ajungem şi în Canada. Exportam la început pentru românii de afară, dar acum avem contracte şi cu entităţi din ţările respective. Exportul aduce circa 15% la business şi vrem să-l creştem”, spune Ioan Stânea, cofondatorul Pan Food.

El adaugă însă că în unele ţări statul recomandă consumarea produselor autohtone pentru susţine şi pentru a creşte jucătorii locali. În România însă nu se simte acest lucru, ba din contră.

„Orientarea românilor către branduri locale a început acum câţiva ani. Produsele româneşti încep să fie căutate. Piaţa noastră (cea de dulciuri – n.red.) e însă dominată de mărci internaţionale. Suntem tot mai puţini producători care am rămas. E nevoie de ajutorul statului care să protejeze interesele producătorilor români. Vedem însă că se schimbă consumatorii locali, încep să fie mai patrioţi.”

Acelaşi trend îl remarcă şi Adrian Cocan care spune că e din ce în ce mai vizibil. De altfel, acesta a fost şi principalul vector al creşterii businessului Agroserv Măriuţa, care şi-a mai mult decât dublat afacerile în 2020, la peste 10 mil. euro în zona de producţie de lactate.

„Aşa am ajuns să însemnăm ceva pe piaţă, pentru că există acest trend de a achiziţiona produse româneşti, de calitate şi cât se poate mai aproape de producătorul primar. Acesta este de fapt trendul, consumatorul să fie cât mai aproape de producătorul primar, iar în cazul nostru este foarte simplu pentru că la noi există tot lanţul, de la câmp la procesare.”