Transparenţa atât de clamată în evidenţierea cheltuielilor lipseşte şi din legea bugetului pe 2013. Zece întrebări la care nu s-a răspuns

Dar, ca şi în anii trecuţi, proiectele sunt la fel de generale, la fel de aproximative, la fel de opace. Rubricile de cheltuieli ale ministerelor, „fişele tehnice“ nu conţin detalii care să permită ca la finele anului sau chiar în timpul exerciţiului financiar să poată fi evaluat impactul cheltuielilor guvernamentale, stadiul proiectelor  finanţate sau gradul lor de realizare.

În prima parte a lunii ianuarie, premierul Victor Ponta a prezentat „bugetul cetăţeanului“ – un demers prin care şeful Guvernului a încercat să explice oamenilor pe ce se vor cheltui banii pe care îi va strânge statul din taxe şi impozite. Însă proiectul legii bugetului de stat merge pe aceeaşi linie ca şi în anii trecuţi. Un buget cu mii de rubrici din care este greu însă să spui pe ce vor merge nu la modul general, ci aplicat, banii.

Premierul a arătat că bugetul va finanţa anul acesta 1,78 mil. posturi. Dar este vorba despre posturi, nu despre oameni. Aşadar, câţi oameni trăiesc de pe urma salariului la stat şi sunt plătiţi din buget? În bugetul de anul trecut, ministerele indicau salariul mediu cu care urma să fie plătiţi salariaţii. Această minimă transparenţă nu este dusă mai departe prin alte detalii asupra cheltuielilor, dimpotrivă, rubrica aceasta este eliminată din proiectul legii bugetului de stat pe 2013.

„De patru ani auzim că au redus numărul de bugetari. Şi nici acum nu ştim câţi bugetari sunt pentru că ni se indică numărul de posturi bugetate, nu de oameni angajaţi efectiv. Câte maşini mai aveţi la stat? Ce investiţii face fiecare minister, pe proiecte, în cadrul sumei bugetate? Premisele acestui buget sunt neclare“, opinează Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii asigurărilor intră în această săptămână în dezbaterea plenului Parlamentului după ce, săptămâna trecută, au trecut de comisiile de specialitate şi apoi de comisiile reunite de buget-finanţe care fac raportul la cele două proiecte. Au trecut în mare viteză şi, cu foarte mici amendamente, în varianta Guvernului. S-au mutat pe ici pe colo nişte sume mici, dar nu au fost modificate datele esenţiale.

Veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 209,2 mld. lei, (33,6% din PIB), iar cheltuielile de 222,6 mld. lei (36,7% din PIB), cu un deficit de 2,1% din PIB. Veniturile bugetului de stat sunt de 98,1 mld. lei (plus 14% faţă de 2012), iar cheltuielile de 116,3 mld. lei, în creştere cu 10,5%. În bugetul general consolidat, cheltuielile de personal sunt de 46,1 mld. lei (7,4% din PIB), cele cu bunurile şi serviciile de  37,2 mld. lei (6% din PIB), iar cele de investiţiii (cheltuielile de capital) de 17,6 mld. lei – 2,8% din PIB.

Prin amendamentele aprobate de comisii la legea bugetului de stat (legea asigurărilor a fost votată într-un sfert de oră de comisiile reunite de buget-finanţe, în varianta Guvernului) nu este afectat deficitul bugetar, a spus Dan Radu Ruşanu deputatul liberal care a condus lucrările comisiilor reunite de buget-finanţe.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro