Aurescu: Decizia dată de CIJ în procesul cu Ucraina a fost acceptată de ambele părţi

"Este o declaraţie făcută în context electoral şi trebuie luată ca atare. Nu doresc să comentez declaraţia în sine", a declarat Bogdan Aurescu pentru MEDIAFAX.

Reacţia sa vine în contextul în care premierul ucrainean Iulia Timoşenko a promis că, dacă va câştiga alegerile prezidenţiale de duminică, va obţine revizuirea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie privind împărţirea zonelor economice în Marea Neagră între Ucraina şi România.

"Platoul continental din Marea Neagră înseamnă independenţa noastră economică şi politică, este puterea şi competitivitatea statului nostru. Astfel, mă voi ocupa de refacerea dreptăţii (...) faţă de Ucraina", a declarat Timoşenko la Ternopol, în vestul Ucrainei, a relatat marţi agenţia UNIAN, citată de RIA Novosti.

Potrivit lui Timoşenko, valorificarea platoului continental al Mării Negre va permite Ucrainei să se aprovizioneze cu petrol şi gaze pentru sute de ani.

Aurescu a precizat însă că deciziile CIJ sunt obligatorii şi definitive neputând fi atacate cu apel sau recurs.

"Hotărârea privind România din 3 februarie 2009 a fost recunoscută şi acceptată la cel mai înalt nivel de ambele părţi", a reamintit Aurescu, fost agent al României în procesul împotriva Ucrainei desfăşurat în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

Aurescu a spus că din punct de vedere procedural există, la nivel teoretic, posibilitatea revizuirii unei decizii a CIJ dar numai în condiţii foarte stricte.

"Teoretic - şi subliniez teoretic - există, procedural, posibilitatea unei cereri de revizuire în condiţiile prevăzute în statutul CIJ care sunt foarte stricte, adică dacă se descoperă un fapt care nu a fost cunoscut de către Curte sau de către partea care îl invocă şi care, dacă ar fi fost cunoscut, ar fi schimbat radical hotărârea Curţii iar necunoaşterea faptului respectiv este imputabilă părţii care îl invocă", a explicat Aurescu.

El a adăugat că în toată istoria cazurilor Curţii au existat doar trei cereri de revizuire care au fost declarate inadmisibile.

"Pe de altă parte, în cazurile de delimitare maritimă este dificil de imaginat apariţia unor fapte de acest fel pentru că delimitările maritime se fac pe baza unui context geografic dat, care este cunoscut, şi prin aplicarea unei metode de tip matematic", a spus Aurescu. Secretarul de stat a adăugat că hotărârea Curţii din 3 februarie 2009 a folosit exact această metodă.

"Hotărârea a fost luată în unanimitate, inclusiv cu votul judecătorului ad-hoc numit de partea ucraineană, fiind prima de acest gen, prima în cazul căreia nu s-au formulat opinii separate", a mai spus Aurescu referindu-se la decizia pronunţată exact în urmă cu un an, la Haga.

De altfel, întrebat în legătură cu împlinirea, miercuri, a unui an de la pronunţarea deciziei, Aurescu a spus că victoria de la Haga este "un moment foarte important pentru politica externă românească dar şi pentru şcoala românească de drept internaţional pentru că hotărârea a adus prima extindere de jurisdicţie suverană a României după mai bine de 90 de ani".

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a pronunţat exact în urmă cu un an, în şedinţă publică solemnă, hotărârea sa în procesul privind "Delimitarea Maritimă în Marea Neagră" (România c. Ucraina). Hotărârea CIJ recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României - în principal de exploatare a resurselor - pentru o suprafaţă de 9700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă, ceea ce reprezintă 79,3 % din zona de peste 12000 de kilometri pătraţi aflată în dispută cu Ucraina şi pentru aproximativ 70% din resursele de hidrocarburi estimate a fi prezente în zonă.