Premierul Franţei vrea aprobarea bugetului prin asumarea răspunderii. Opoziţia va depune moţiune

"În urmă cu câteva luni, cu ocazia declaraţiei mele privind politica generală, am îndemnat toate grupurile din arcul republican să aibă contribuţii în serviciul ţării noastre şi al cetăţenilor. Dar, în dezbaterile pe tema bugetului, ne confruntăm cu dificultăţi, deşi am încercat să ajungem la compromisuri şi am optat pentru dialog cu grupurile parlamentare ale opoziţiei", a declarat premierul Élisabeth Borne în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, conform cotidianului Le Figaro.

"În momentul de faţă, numeroase amendamente sunt în curs de examinare şi toate datele arată că nu vom putea adopta la timp prima parte a bugetului. Iar opoziţia a reafirmat voinţa de respingere a proiectului. Avem responsabilitatea de a oferi un buget ţării noastre. Francezii aşteaptă coerenţă din partea noastră, aşteaptă acţiuni şi rezultate. Astfel, în baza Articolului 49, alineatul 3, al Constituţiei, angajez responsabilitatea Guvernului pentru prima parte a proiectului legii finanţelor pentru 2023", a precizat Élisabeth Borne.

Acest articol constituţional permite Guvernului să adopte un proiect de lege în Adunarea Naţională fără votul deputaţilor. Dar opoziţia poate depune moţiune de cenzură, care, dacă va fi adoptată, va conduce la înlăturarea Guvernului.

Mathilde Panot, liderul grupului parlamentar al formaţiunii Franţa Nesupusă, a anunţat intenţia coaliţiei de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES, opoziţie) de a depune moţiune de cenzură. "Refuzăm să acceptăm metoda angajării răspunderii", a declarat Mathilde Panot, citată de cotidianul Le Monde.

Şi formaţiunea de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN, opoziţie) va depune moţiune de cenzură, a declarat vicepreşedintele grupului parlamentar, Jean-Philippe Tanguy, conform postului BFMTV. "Guvernul este pierdut şi nu ştie în ce direcţie să ducă ţara", a subliniat politicianul de dreapta.

Coaliţia Alianţa Împreună! (centru), care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron şi Guvernul numit de el, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar desfăşurat în iunie în Franţa, dar nu are majoritate. Formaţiunile proprezidenţiale şi proguvernamentale au doar 250 de locuri în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului, care are în total 577 de membri.

Franţa se confruntă cu o criză economică şi socială gravă, marcată de mitinguri şi greve în semn de protest faţă de erodarea nivelului de trai.