Presa olandeză: Coiful dacic de la Coţofeneşti, mult mai mult decât aur

Mai puţin de un kilogram greutate şi 20 pe 25 de centimetri ca volum, dar capodoperă absolută a expoziţiei Imperiul Daciei de Aur şi Argint de la Muzeul Drent. Este vorba despre Coiful de la Coţofeneşti. Pentru români, este de nepreţuit, scrie preesa olandeză.

Urmărește
19286 afișări
Imaginea articolului Presa olandeză: Coiful dacic de la Coţofeneşti, mult mai mult decât aur

Presa olandeză: Coiful dacic de la Coţofeneşti, mult mai mult decât aur

„Fiecare copil din România vede trecând o imagine cu coiful de aur”, scrie RTV Drenthe.

Ştiau hoţii de artă ce piesă unică au capturat atunci când au dat atacul la Muzeul Drents la sfârşitul săptămânii trecute? Se pare că ştiau exact ce vor: în câteva minute au pus mâna pe piesa de top a colecţiei şi pe trei brăţări din aur.

Coiful a fost realizat în secolul al IV-lea î.Hr. de către daci, un popor care trăia în România de astăzi. „Dacii au devenit cunoscuţi în istorie pentru războaiele feroce şi faimoase pe care le-au purtat împotriva romanilor”, spune arheologul român Maria-Magdalena Ştefan în Drenthe Doc „Dacia - Imperiul de aur şi argint”.

Deoarece nu există surse scrise din vremea dacilor, descoperirile arheologice sunt importante pentru cercetarea poporului român. Habitatul dacilor este o comoară pentru arheologi. Oamenii au lăsat în urmă bijuterii din aur şi argint, obiecte religioase şi monede. Aşa şi casca de la Cotofenesti.

O parte din aur a fost cernut din apa râurilor, dar aurul a fost dus în Dacia şi ca pradă de război. Pentru a scoate în evidenţă „poporul uitat”, Muzeul Drent a gândit expoziţia cu aceste obiecte de aur şi argint, împrumutate de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

Impactul asupra comunităţii româneşti este uriaş, spune pentru NOS jurnalista culturală Claudia Marcu. „Când am auzit de furt m-am gândit: asta ar fi pentru olandezi ca şi Rondul de noapte să fie furat. Oamenii sunt devastaţi”.

Coiful de aur de la Coţofeneşti este standard în manualele şcolare din România. „Fiecare copil din România vede o imagine cu coiful de aur trecând pe lângă el”, spune Cornel Colceru, care trăieşte în Olanda de peste 40 de ani şi lucrează ca interpret. „Ai această imagine în cap atunci când te gândeşti la daci şi la comorile lor”.

Irini Biezeveld, curator de arheologie la Muzeul Drents, explică despre coif în documentar. „Acest coif a fost probabil făcut pentru un copil, deoarece este destul de mic în comparaţie cu coifurile de argint din aceeaşi perioadă. Acest coif este atât de special pentru că prezintă o mulţime de simbolisme diferite”.

O parte, de exemplu, arată o persoană care sacrifică un berbec. „Pe partea din spate a coifului sunt o mulţime de creaturi fantastice diferite, cum ar fi un grifon, de exemplu”, spune Biezeveld. Ea crede că acest coif nu a fost folosit ca protecţie în timpul unei bătălii, ci în timpul unei ceremonii. „Coiful nu a fost găsit într-o movilă funerară sau în alt context funerar, aşa că se crede că a fost lăsat într-un context ritual”.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici