Video Sală de "lecturi uşoare" şi spaţiu de audiţii, în noua Bibliotecă Naţională a României - VIDEO

Cititorii se pot delecta în sala de "lecturi uşoare" şi pot asculta, la căşti, muzică, "de la Beatles la Beethoven", în sala de audiţii, în noul sediu din Bucureşti al Bibliotecii Naţionale a României, care va fi deschis publicului larg din aprilie 2012.

Urmărește
2230 afișări

Directoarea Bibliotecii Naţionale a României, Elena Tîrziman, a declarat, joi, la evenimentul de inaugurare a noului sediu, că instituţia va fi funcţională în totalitate la sfârşitul lui aprilie 2012, cel mai probabil de Ziua Bibliotecarului (23 aprilie).

De la intrarea principală, vizitatorul este primit într-un hol larg, cu lifturi cu pereţi din sticlă, ce fac legătura între cele şapte niveluri ale bibliotecii.

Pentru că nu au vrut să supere pe nimeni punând o plachetă cu nume de scriitori sau cu citate, proiectanţii au conceput o plachetă din sticlă, orizontală, în mijlocul holului, cu litere stilizate.

În cifre, Biblioteca Naţională a României înseamnă: 14 săli de lectură mari, 6 săli de conferinţe, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de metri pătraţi de spaţiu de depozitare de carte şi 15.000 de metri pătraţi de spaţii multifuncţionale pentru expoziţii, audiţii, librării şi cafenele.

Valoarea totală a investiţiei este de 104.839.121 de euro, fără TVA.

În termeni de confort, Biblioteca Naţională va avea o parcare de 300 de locuri, un adăpost de apărare, la subsol, şi garderobă.

Potrivit arhitectului Eliodor Popa, şeful de proiect al Bibliotecii Naţionale, în clădirea instituţiei vor exista cafenele, unde vizitatorii se vor putea relaxa, dar şi spaţii de spectacole, care vor fi cedate, în urma încheierii unor parteneriate cu instituţiile de spectacole.

Planul Bibliotecii Naţionale a României include o sală care este dedicată vizitatorilor cu dizabilităţi, o sală pentru lecturi uşoare şi o sală de audiţie, unde, potrivit lui Popa, vizitatorii pot asculta muzică, "de la Beatles la Beethoven", la căşti.

Pe lângă lifturile spectaculoase, cu pereţi din sticlă, biblioteca mai are şi "lifturi inteligente", care transportă cărţile de la un nivel la altul.

Potrivit directoarei bibliotecii, în noul sediu al instituţiei vor fi transportate cele 12 milioane de volume care au fost depozitate în biblioteci din toată ţara. De o lună şi jumătate a început procesul de mutare a acestor cărţi, dar cea mai dificilă etapă va fi cea a transportării documentelor foarte vechi.

Biblioteca Naţională a României va deveni şi sediul unor instituţii de cultură. Din ianuarie, sediul Ministerului Culturii va fi în Aula bibliotecii. Tot anul viitor, Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" va avea, de asemenea, sediul în Biblioteca Naţională, instituţia de spectacole urmând să părăsească spaţiul din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, care este în renovare.

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României a fost inaugurat joi, în contextul finalizării lucrărilor de construcţie la clădirea de pe bulevardul Unirii din Bucureşti. Evenimentul a constituit o avanpremieră, înaintea deschiderii propriu-zise a clădirii pentru public. La inaugurare au fost prezenţi premierul Emil Boc, ministrul Culturii, Kelemen Hunor şi Theodor Paleologu.

Sediul Bibliotecii Naţionale a fost finalizat de Aedificia Carpaţi S.A., contractul dintre firmă şi Ministerul Culturii fiind semnat în martie 2009. Oferta depusă de Aedificia Carpaţi la licitaţia organizată de Ministerul Culturii pentru finalizarea noului sediu al Bibliotecii Naţionale a fost de 69.963.068 euro fără TVA, perioada de execuţie fiind de 30 de luni.

Suma alocată noului sediu al Bibliotecii Naţionale provine dintr-un împrumut de circa 200 de milioane de euro, acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi gestionat de Ministerul Culturii.

Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale a avut o istorie agitată după Revoluţie. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiţii, astfel că părţi din imobil s-au degradat şi, în plus, locul a atras hoţii de fier vechi şi de materiale de construcţie. În 2002, o controversă a izbucnit în jurul construcţiei, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.

Pe de altă parte, actualul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, din strada Ion Ghica, nr. 4, Bucureşti, a fost retrocedat în 2008 Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) şi a fost scos din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea bibliotecii, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate în 3 septembrie 2010 în Monitorul Oficial.

(Material realizat de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici