Miron Cozma despre dosarul mineriadei: Pedeapsa pentru Iliescu e una singură - condamnarea pe viaţă

Miron Cozma a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că are "marea satisfacţie" că dosarul mineriadei se va redeschide şi că este "chiar încântat" de acest lucru, deoarece minerii au fost "propagandă".

"Aş vrea să spun că am marea satisfacţie că, alături de alţi doi domni, despre care părerea mea e că şi lor trebuie să li se aprobe acel dosar - Doru Mărieş de la Asociaţia 21 Decembrie şi Marin Stoica, victimă a bătăilor crunte de la televiziunea naţională -, am reuşit în 2010, să cerem anchetarea evenimentelor şi, bineînţeles, redeschiderea dosarului iunie ‘90, pentru că adevăraţii vinovaţi sunt încă în libertate şi nu au plătit. Toate cele trei dosare au fost reunite şi soluţia e cea pe care o ştiţi şi sunt chiar încântat că se va relua ancheta asupra evenimentelor iunie ‘90, pentru că minerii nu au fost altceva decât propagandă şi nu au fost nici măcar, culmea ironiei, foarte mulţi. Nu a văzut nimeni şi, numai după ce eu am început demersurile pentru adevăr, s-a aflat că, de fapt, minerii nu au fost pe 13 iunie 1990 în Bucureşti, atunci când au fost omorâţi şase oameni. Or, minerii au venit cu un tren pus la dispoziţie de Traian Băsescu, cu 15 vagoane, un altul cu şapte şi altul cu patru vagoane. Deci, au fost prea puţini mineri şi nu atât de mulţi câţi se zice că au fost. Se fac confuzii între iunie ‘90 şi septembrie ‘91, cand minerii au venit în formă", a declarat Miron Cozma.

Cozma şi-a amintit şi cum l-a "sechestrat" pe Ion Iliescu, la Cotroceni.

"L-am sechestrat pe Iliescu şi o spun cu toată responsabilitatea, la Cotroceni. Ştiţi foarte bine că i-am cerut demisia în Parlament. Ion Iliescu, în perioada în care eu am luat cuvântul în Parlament, eu i-am cerut demisia în Parlament. El era sechestrat la Cotroceni de către mine. Daca Parlamentul lua decizia ca el să fie demis, ieşea de acolo cu cătuşe", a mai spus fostul lider al minerilor din Valea Jiului.

Întrebat dacă fostul preşedinte Ion Iliescu ar trebui pedepsit, Miron Cozma a spus ca acesta ar trebui condamnat pe viaţă.

"Este cea mai mare satisfacţie a mea (că Ion Iliescu ar putea fi urmărit penal - n.r.), nu sunt ranchiunos şi nu vorbesc nici dintr-un punct de vedere al unei satisfacţii personale, ci pentru adevarul istoric care trebuie aflat şi s-a dovedit că minerii au fost o forţă nu represivă, cum s-a spus, ci o forţă care a luptat în permanentaţă pentru drepturile lor şi pentru idealurile noastre ale celorlalţi. De ce nu se dă dosarul meu de la Securitate? Pai de ce să-l facă pe Miron Cozma erou? Eu, în 1977 l-am sechestrat pe Ceauşescu, cu minerii de la Lupeni şi din Valea Jiului. Din punctul meu de vedere, pedeaspa lui Ion Iliescu e una singură: condamnarea pe viaţă, pentru că e vorba de crime împotriva umanităţii", a declarat Miron Cozma.

Citeşte şi: Instanţa supremă confirmă redeschiderea dosarului mineriadei din iunie 1990

În 26 februarie, Miron Cozma afirma, în cadrul unei dezbateri pe tema Mineriadei din iunie 1990, că nu are remuşcări pentru persoanele ucise în timpul evenimentelor, întrucât el ar fi fost adus cu forţa la Bucureşti.

Instanţa supremă a confirmat, luni, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au constatat, luni, că soluţia Parchetului de pe lângă instanţa supremă, de redeschidere a dosarului mineriadei, este legală şi temeinică.

Decizia ICCJ este definitivă, dosarul urmând să fie repartizat unui procuror care va emite, în baza probelor strânse, o rezoluţie. Acest procuror urmează să stabilească dacă se impune fie trimitere în judecată a celor implicaţi în dosar, fie clasarea cazului.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 vor fi, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.

Referitor la redeschiderea dosarului mineriadei, fostul şef de stat, Ion Iliescu, a declarat, în 5 februarie, pentru MEDIAFAX, că oricine este liber să analizeze şi să comenteze evenimentele de atunci şi că nu este nicio problemă dacă cei interesaţi sau istoricii se ocupă şi de acele momente.

Întrebat dacă el crede că redeschiderea acestui dosar îl vizează în vreun fel sau îl va afecta, Iliescu a răspuns: ”De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele şi am avut nişte răspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva”.

Fostul preşedinte a arătat că în 13-15 iunie 1990 au fost ”nişte fenomene şi nişte manifestări” pe care le-a trăit şi care au constituit ”factori perturbatori ai vieţii sociale, începând cu organizarea societăţii româneşti”.

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au stabilit că în urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au decedat.

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul mineriadei, în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Marea Cameră a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 şi 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.