Tibi Uşeriu, singurul maratonist român care a participat la Yukon Arctic Ultra, mărturii de pe patul de spital: S-a întâmplat din prostia mea | FOTO

Sportivul român, Tibi Uşeriu, singurul maratonist român care a participat la Yukon Arctic Ultra, unul dintre cele mai grele de pe planetă care se desfăşoară în Canada, într-o zonă sălbatică, la temperaturi care pot ajunge până la – 50 de grade Celsius a povestit de pe patul de spital, unde aşteaptă verdictul în ceea ce priveşte starea lui de sănătate, unde a greşit în noua competiţie artică.

Tibi Uşeriu a luat startul pe 3 februarie la ultramaratonul Yukon Arctic Ultra însă după 24 de ore şi aproape 100 de kilometri parcurşi a fost obligat organizatori să renunţe la cursă după ce în timpul somnului i-au degerat degetele de la picioare. Sportivul a fost transporat cu un elicopter la Whitehorse General Hospital unde se află sub îngrijirea medicilor şi abia peste câteva zile va afla dacă degetele de la picioare îi pot fi salvate.

Organizatorii maratonului, care se desfăşoară în Canada, într-o zonă sălbatică, la temperaturi care pot ajunge până la – 50 de grade Celsius, au luat măsuri sporite de verificare a stării de sănătate a concurenţilor după ce anul trecut doi dintre competitori au suferit amputaţii, un concurent italian rămânând fără picioare şi fără o mână din cauza degerăturilor.

“Aşa, deci, a meritat? Pun pariu că mulţi dintre voi vă puneţi întrebarea asta. Adică merită să mergi la capătul lumii ca să îngheţi în somn, ca fetiţa cu chibriturile? Bineînţeles că merită! La fel ca fiecare secundă trăită din viaţa asta. Iar ratările sunt, de fiecare dată, un profesor mai eficient decât orice triumf. (…) Acum sunt în spital, conectat la aparate şi monitoare. Am o pijama ridicolă, cu picăţele. Timp de 5 zile, cam 6 ore pe zi, o să fac un fel de dializă menită să-mi dilate vasele sanguine. Apoi mi se va decide soarta. Mi-e rău, văd triplu şi am senzaţia că îmi crapă capul. (…) Degetele de la piciorul stâng nu le simt în continuare. Sunt băşicate, umflate şi arată dramatic. Medicii zic că toate astea sunt semne bune, deşi mie, sincer, nu-mi par” a scris Tibi Uşeriu pe Facebook.

Maratonistul bistriţean spune că idifernt de rezultat, efortul pe care l-a făcut a merit pe deplin deoarece a reuşit să facă cunoscut scopul pentru care a ajuns la această competiţie: acela de a afla o lume întreagă de un proiect turistic inedit – Drumul Via Taransilvania un drum de 1000 de kilometri care poate fi parcus pe jos sau cu bicicleta similar celebrului El Camino din Spania. Drumul turistic pleacă de la Drobeta Turnu Severin (Mehedinţi) şi ajunge până la Putna (Suceava). Anul trecut au fost deschişi primii 130 de kilometri care străbat judeţul Bistriţa-Năsăud.

“Eu am venit aici cu un scop, ca într-o misiune, călăuzit de o cauză în care cred foarte tare. Şi anume că Via Transilvanica, drumuleţul ăsta al nostru, s-ar putea ca, într-o bună zi, să ne unească mai mult decât toate festivismele centenare la un loc. Visez să alerg într-o bună zi toţi cei 1000 de kilometri. Cu toate degetele de la picioare, dacă se poate”, a mai scris Tibi Uşeriu.

În postarea sa, maratonistul recunoaşte că problemele de sănătate au apărut din vina sa, pentru că nu a respectat natura şi s-a bazat mai mult pe instinct decât pe termometru.

“S-a întâmplat din prostia mea. Îmi stă în gât să o recunosc, dar fix aşa e. În cursele astea petrecute în condiţii extreme, nu are voie să-ţi scape absolut nimic. (…) După aproape 100 de kilometri am ajuns în punctul doi de control. Ajunsesem în acest punct după o urcare şi eram plin de elan. Am dormit doar două ore. Afară. Aşa era regula. Încălzit fiind şi focalizat pe strategia de a trece în frunte, acolo unde îmi place de obicei, am ratat din ecuaţie două detalii esenţiale.

Primul a fost temperatura. Eram convins că sunt în jur de -20 de grade, însă, aveam să aflu prea târziu, the real feel era de -44! Al doilea a fost echipamentul. În sanie aveam încălzitoare, papucei de puf, ciorapi groşi, de toate. Le-am ignorat cu bună ştiinţă.

M-am mulţumit cu o echipare uşoară, necorespunzătoare, şi asta a fost o mare greşeală. Am intrat în sacul de puf îmbrăcat prost şi, fără să am cea mai mică bănuială, în două ore am îngheţat frumuşel, în somn. Noroc că organizatorii au impus o regulă nouă de control medical al extremităţilor fiecărui participant care pleacă din punctele de control: nas, urechi, mâini şi picioare. Am pornit GPS track şi m-am prezentat la controlul de rutină. Nu prea aveam răbdare, mă mâncau tălpile să o tai. Nu simţeam nimic în neregulă, umblam perfect normal. Doar că toate degetele de la piciorul stâng îmi erau albastre ca albastrul de Voroneţ. Când am citit panica din ochii lor, am ştiut că lucrurile vor lua altă întorsătură decât în
planurile mele. Viaţa are talentul să ne surprindă uneori. Degeaba am protestat. Degeaba m-am dat cocoş.

A fost chemat un elicopter şi, ca vântul, m-am trezit la spital. Din albastre, degetele se făcuseră acum negre. Şi nu le mai simţeam. Medicii au zis că sunt degerături de gradul III. Drept urmare, mă tratează cum ştiu ei mai bine. Le sunt recunoscător”, a povestit Tibi Uşeriu, care şi-a asigurat fanii că deşi acum este în spital nu regretă nimic şi visează la anul viitor să se întoarcă la Yukon “cu toate degetele la purtător sau fără”.