Cel puţin un milion de români suferă de bronşită cronică obstructivă. Mai puţin de 50% au acces la servicii medicale

BPOC este o afecţiune cronică pulmonară cu prevalenţă în continuă creştere, care se manifestă prin dispnee (senzaţia de sufocare), tuse cronică şi alte probleme respiratorii, arată un comunicat al Societăţii Române de Pneumologie.

Bronşita cronică obstructivă afectează 210 milioane de oameni în întreaga lume şi ucide până la trei milioane de oameni pe an. Este o boală până recent necunoscută, dar care în următorii zece ani va deveni a treia cauză de deces în lume.

În România, conform unui studiu realizat în 2008 de Societatea Română de Pneumologie şi CPSS, există cel puţin un milion de cazuri de BPOC, iar accesul la serviciile medicale existente este în continuare redus, mai puţin de 50 la sută dintre pacienţi beneficiaseră de o spirometrie în ultimul an.

Spirometria este un test simplu şi nedureros prin care se măsoară cât de bine respiră o persoană.

Spirometria este importantă pentru diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) şi a altor boli pulmonare. Toate ghidurile de management al BPOC: Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD), alte ghiduri internaţionale, precum şi ghidurile naţionale, recomandă spirometria ca test standard pentru diagnosticul BPOC.

Ghidul European GOLD şi ghidul national GLOBO recomandă spirometria tuturor persoanelor care sunt expuse riscului de a face BPOC. Adică tuturor persoanelor care au peste 40 ani, fumează sau au fost expuşi la fumul de ţigară, precum şi la alte tipuri de fum, au fost expuşi pulberilor sau altor noxe la locul de muncă, cât şi celor care prezintă simptome specifice BPOC, cum ar fi tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă sau spută mucoasă) în majoritatea zilelor (tusea matinală a "fumătorului") şi dispnee (senzaţia de lipsă bruscă de aer).

BPOC este o boală sub-diagnosticată. Studii recente arată că între 25-50 la sută dintre persoanele care suferă de BPOC şi a căror boală este evidentă clinic (cu semne şi simptome) nu ştiu că au această boală. În plus, de cele mai multe ori, în stadiile incipiente BPOC nu este o boală recunoscută. Explicaţia vine în principal din specificul evoluţiei acestei boli: simptomele nu apar brusc, ele apar şi se agravează treptat şi pacientul ajunge să considere şi să accepte ca fiind normale tusea cronică sau dispneea uşoară, punându-le pe seama îmbătrânirii sau ca o consecinţă firească a fumatului.

Testarea prin spirometrie poate identifica BPOC în stadiile de început, înainte ca simptomele să devină severe şi deranjante şi abia atunci să determine pacientul să se prezinte la medic pentru o consultaţie. Cu cât BPOC este depistat mai devreme, cu atât există posibilitatea unor tratamente mai eficiente, care să încetinească sau să prevină degradarea funcţiei pulmonare în viitor.

Din acest motiv, de Ziua Mondială a BPOC, 17 Noiembrie, Societatea Română de Pneumologie lansează campania "Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?".

Campania, aflată în acest an la a doua ediţie, îşi propune să atragă atenţia populaţiei asupra importanţei unor investigări periodice ale funcţiei pulmonare şi a consultului la medicul pneumolog. Astfel, în perioada 15-19 noiembrie, în cabinetele medicale din întreaga ţară se vor face testări gratuite.

De asemenea, pe 17 noiembrie, într-un cort special amenajat la intrarea în Parcul Tineretului din Bucureşti, oamenii vor putea să îşi măsoare gratuit vârsta pulmonară. Lista cabinetelor medicale şi alte informaţii se găsesc pe www.desprebpoc.ro.

"Invit cât mai mulţi oameni care au probleme de respiraţie sau fumează să îşi facă o spirometrie gratuită în aceste zile pentru a-şi afla vârsta pulmonară. Testul durează câteva minute, nu doare şi nu necesită efort", spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

În lipsa tratamentului, pacienţii cu BPOC ajung să întâmpine dificultăţi majore în respiraţie sau au senzaţia de sufocare atunci când urcă treptele, se plimbă sau chiar când se spală sau se îmbracă dimineaţa. Într-un interviu realizat cu pacienţii afectaţi de BPOC, unul dintre pacienţi spunea: "Sunt conştient de fiecare dată când respir".

La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru BPOC este fumatul. Alţi factori de risc sunt: pulberile industriale, noxele chimice existente, fumul produs prin arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd).

La nivel mondial, evenimentul este organizat de GOLD (The Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease, cu sprijinul Internaţional COPD Coalition.