O carte pe zi: "Yorgos Seferis. Între diplomaţie şi poezie", de Vassilis Papadopoulos

Miercuri, 17 aprilie, la ora 19.00, la librăria Kreţzulescu, are loc lansarea volumului pe care îl prezentăm acum, manifestare desfăşurată sub egida Ambasadei Greciei. Vor vorbi prof. univ. dr. habil Liviu Franga şi Bedros Horasangian.

Prima apariţie a acestui an în colecţia "Biblioteca de Literatură Neoelenă" a Editurii Omonia o reprezintă eseul dedicat primului laureat grec al Premiului Nobel, poetul şi diplomatul Yorgos Seferis (1900-1971), de către un diplomat şi prozator, Excelenţa Sa Vassilis Papadopoulos, ambasadorul Republicii Elene la Bucureşti.

Cartea are ca punct de plecare o conferinţă, susţinută în cadrul unei ample şi memorabile manifestări desfăşurate în aula Universităţii Bucureşti în aprilie 2018. Textul, îmbogăţit şi adnotat, oferă astăzi cititorului român principalele coordonate ale carierei diplomatice de 37 de ani a lui Yorgos Seferis (a fost, între altele, ambasador în Liban, acreditat şi în Siria, Iordania şi Irak, şi în Marea Britanie) şi ale traiectoriei sale poetice, de la debutul din 1931, cu volumul "Cotitura" care, în opinia autorului, "este o cotitură a poetului spre lumea exterioară, prin decizia de a-şi tipări poemele", până la ultima plachetă publicată, în 1966, Trei poeme ascunse, un fel de testament literar, de o densitate şi limpezime expresivă rar întâlnite. O atenţie deosebită este acordată şi operei eseistice, dar şi jurnalului personal, "Zile" (publicat în şapte volume), şi celui politic, din care aflăm detalii – în premieră pentru cititorul român – din laboratorul poetului, eseistului şi traducătorului, dar şi din biroul diplomatului. Animat de dorinţa de a face poezia lui Seferis "mai uşor de perceput şi mai accesibilă", Vassilis Papadopoulos apelează la date biografice ca un instrument "cu ajutorul căruia cititorul sau ascultătorul să poată să se apropie de ceea ce a vrut să exprime Seferis prin poemele sale greu accesibile, adică evenimentele care l-au marcat în vremurile nefaste, pline de războaie, catastrofe şi dictaturi, pe care s-a întâmplat să le trăiască, şi, dincolo de acestea, adevărul vieţii şi al lumii".

Dilema trăită de Seferis decenii în şir, de a trece, în aceeaşi zi, de la limbajul diplomatic rece şi precis, la preocupările literare atât de diverse nu putea fi mai bine înţeleasă şi descifrată decât de un diplomat scriitor, cum este cazul autorului acestui eseu. "La serviciu", notează autorul, "Seferis era obligat să scrie în limba pură, dar îşi redacta poezia şi proza în limba populară, era nevoit să folosească alt stil, cu o altă structură şi, desigur, cu alte scopuri pentru fiecare din activităţile sale. În mod paradoxal exista un element comun, adică descrierea realităţii în care trăia, pe cât de limpede şi de obiectiv putea, uneori cu distanţarea rece a diplomatului, care e dator să îi descrie cu exactitate ministrului de Externe evoluţiile politice, economice şi sociale ale ţării în care fusese numit, şi alteori cu senzualitatea pătrunzătoare a poetului care simte nevoia de a descrie lumea care îl înconjoară, neliniştile şi sentimentele oamenilor şi ale sale, marile probleme ale lumii".

Fragmente din poeme celebre ale lui Seferis sau din corespondenţa sa, însemnări din jurnalul personal, detalii din momentul conferirii Premiului Nobel în 1963 şi impactul acestui eveniment asupra poetului însuşi, a cărui binecunoscută exigenţă faţă de propria-i operă sporeşte, sunt tot atâtea repere menite să pună în lumină multiplele faţete ale uneia dintre cele mai complexe personalităţi ale literaturii greceşti şi universale a secolului 20.

Versiunea în limba română aparţine profesorului Tudor Dinu de la Universitatea din Bucureşti şi doctorandei Georgiana Moscu. Întreaga ediţie, bilingvă, este îngrijită de Tudor Dinu.
Lucrarea a apărut cu sprijinul domnului Vasilis Chrelias, aflat statornic alături de Editura Omonia de la începuturile ei.

În colecţia "Biblioteca de Literatură Neoelenă" a Editurii Omonia au apărut, de-a lungul celor două decenii de existenţă (a fost inaugurată în 1999), mai bine de două treimi din totalul traducerilor româneşti din literatura greacă.

Născut la Atena, în 1960, Vassilis Papadopoulos a absolvit în 1982 dreptul la Universitatea din oraşul natal şi două masterate (în drept internaţional, 1983 şi drept comunitar european, 1984) la Universitatea din Nancy, Franţa. Lector la mai multe universităţi din Grecia şi străinătate pe probleme de politică externă, relaţii internaţionale şi culturale. Din 1985 a urmat cariera diplomatică, ocupând posturi în centrala Ministerului elen al Afacerilor Externe, la Consulatul General al Greciei din San Francisco (SUA) sau la Misiunea Permanentă a Greciei pe lângă ONU (New York). Prim-secretar la Ambasada Greciei de la Bangkok (Thailanda)(1996-1999), ambasadorul Greciei în Ucraina şi în Republica Moldova (2013-2016), din octombrie 2016 este ambasadorul Greciei la Bucureşti. Eseul dedicat celui dintâi laureat grec al Premiului Nobel, Yorgos Seferis (1900-1971), urmăreşte să descifreze "dualitatea ce l-a caracterizat pe Seferis, care a fost de-a lungul întregii vieţi şi diplomat şi poet. Nu este uşor să îndeplineşti în acelaşi timp în viaţă două misiuni atât de diferite, şi, mai ales, cu acelaşi instrument, aceeaşi pană".

Vassilis Papadopoulos - "Yorgos Seferis. Între diplomaţie şi poezie". Cu un cuvânt-înainte al autorului. Traducere din limba greacă de Tudor Dinu şi Georgiana Moscu. Îngrijire ediţie: Tudor Dinu. Ediţie bilingvă (română-greacă). Editura Omonia.128 pag.