RCS&RDS, despre Fondul Audiovizual: Este o altă taxă impusă peste noapte. Va împovăra şi clienţii

"Noi nu o considerăm oportună, ci, din contră, este o altă taxă care este impusă industriei şi aşa împovărate şi care vine peste noapte, la fel ca taxa pe stâlp. Se împovărează atât utilizatorii finali, cât şi companiile care furnizează servicii audio-vizuale în favoarea unor producători de radio sau televiziune, această subvenţionare intrând cumva la ajutor de stat. Această taxă de 5% va colecta pentru aceste companii private 160 de milioane de euro anual", a declarat Valentin Popoviciu, directorul de dezvoltare al RCS&RDS, într-un punct de vedere publicat pe site-ul televiziunii Digi 24, care este deţinută de RCS.

"O reducere a TVA-ului (de la 24% la 9% pentru retransmiterea programelor TV, n.r.) o considerăm oportună, în general, în condiţiile în care ar putea să lase mai mulţi bani operatorilor şi consumatorilor, însă şi reducerea de TVA trebuie întâi analizată şi toate măsurile pentru aplicarea ei corelate cu Codul fiscal, întrucât sunt chestiuni tehnice care ar putea duce la dificultăţi în aplicare", a adăugat Valentin Popoviciu.

RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit din România. RCS&RDS are în prezent peste 3 milioane de abonaţi (pe cablu şi satelit/ Digi), după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din industria de telecomunicaţii.

În ultimii ani, RCS&RDS şi-a dezvoltat propriile televiziuni. Astfel, în momentul de faţă, compania deţine televiziunea de ştiri Digi 24 (cu staţiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar şi televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life şi Digi World (cu variantele "secundare" Animal World Channel, Life Channel şi World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acţionar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel şi UTV.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a avizat favorabil, în şedinţa de marţi, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG), care prevede crearea unui Fond Audiovizual din bani de la cablişti şi, totodată, permite ca emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic să poată continua până în 2016.

Citeşte şi: CNA a avizat proiectul de OUG cu Fondul Audiovizual, ce ar urma să fie discutat miercuri de Executiv

Acest proiect de OUG a fost avizat favorabil, cu observaţii, în şedinţa de marţi a CNA, votul Consiliului fiind însă unul consultativ.

Şapte membri ai CNA prezenţi la şedinţa de marţi (Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) au votat "pentru" avizarea favorabilă a acestui proiect de OUG care este asumat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), în timp ce trei membri ai CNA (Florin Gabrea, Radu Herjeu şi Dorina Rusu) au votat "împotrivă". Laura Georgescu, preşedintele CNA, nu a fost prezentă la şedinţa Consiliului.

Proiectul ar urma să fie analizat în şedinţa de miercuri a Guvernului, potrivit unor afirmaţii făcute în şedinţa CNA de marţi.

Acest nou proiect de OUG reuneşte două proiecte pe care CNA le-a avizat deja favorabil: un proiect de OUG pentru completarea Legii audiovizualului, care prevede constituirea unui Fond Audiovizual şi care a fost avizat favorabil de CNA în şedinţa din 4 iunie, după o discuţie cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, şi, respectiv, un proiect de lege, care a fost avizat de Consiliu în şedinţa din 28 aprilie şi care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

În noul proiect de OUG, avizat favorabil marţi de CNA, se prevede înfiinţarea Fondului Audiovizual, ca activitate finanţată integral din venituri proprii pe lângă Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Din Fondul Audiovizual se finanţează acţiuni şi programe care asigură libertatea de informare, diversitatea de opinie şi pluralismul în domeniul serviciilor de televiziune şi radio, precum şi susţinerea programelor cultural-educative şi informative, cu excepţia celor privind campaniile electorale.

Veniturile Fondului Audiovizual se constituie din sumele încasate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, din colectarea unui procent de 5% din totalul veniturilor realizate de distribuitorii de servicii care retransmit programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.

Pe de altă parte, potrivit proiectului de OUG, distribuitorii de servicii sunt obligaţi să declare şi să plătească CNA sumele datorate până la data de 25 a lunii următoare celei de realizare a veniturilor.

Această contribuiţie va fi administrată de CNA, iar pentru virarea cu întârziere a sumelor datorate de operatorii economici se vor datora dobânzi şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu reglementările legale privind regimul impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Dobânzile şi penalităţile de întârziere încasate constituie surse la Fondul Audiovizual şi se utilizează pentru acesta, se mai spune în proiectul de OUG.

De asemenea, potrivit aceluiaşi proiect, cheltuielile Fondului Audiovizual se finanţează integral din bugetul activităţii finanţate integral din venituri proprii. Bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului Audiovizual se aprobă odată cu bugetul CNA.

Totodată, potrivit proiectului de OUG, organizarea şi funcţionarea Consiliului Fondului Audiovizual, componenţa acestuia, precum şi criteriile de repartizare a Fondului Audiovizual vor fi supuse aprobării Guvernului de către Ministerul pentru Societatea Informaţională, în termen de 30 de zile de la aprobarea acestui proiect de OUG.

În plus, potrivit proiectului de OUG, aceste prevederi referitoare la crearea Fondului Audiovizualului se vor aplica de la 1 iulie 2015.

Pe de altă parte, în proiectul de OUG se explică înfiinţarea Fondului Audiovizual "având în vedere dificultăţile financiare persistente cu care se confruntă posturile de televiziune şi radio din România". De asemenea, înfiinţarea acestui fond are la bază "necesitatea de a oferi publicului românesc programe informative şi educative de cât mai bună calitate", dar şi stimularea "performanţei în mediul jurnalistic".

În proiect se face referire şi la "susţinerea acelor posturi care alocă resurse financiare şi umane importante pentru producţia şi difuzarea de programe de informare, culturale şi educative, programe despre care se ştie că sunt costisitoare în termeni economici şi, în plus, au valoare comercială redusă comparativ cu programele de divertisment, film şi sport". "Având în vedere că Strategia fiscală bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte măsuri fiscale şi reducerea treptată în următorii patru ani a TVA pe măsura îmbunătăţii colectării veniturilor bugetare se propune, începând cu data de 1 iulie 2015, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru prestarea de servicii de retransmiterea programelor de televiziune prin reţele de comunicare electronice", se mai spune în proiectul de OUG.

Pe de altă parte, proiectul de OUG include o serie de prevederi referitoare la tranziţia de la televiziunea analogică terestră la tranziţia la televiziunea digitală terestră. Aceste aspecte erau prevăzute până în prezent într-un proiect de lege iniţiat tot de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), care a fost avizat favorabil de CNA în şedinţa Consiliului din 28 aprilie.

Astfel, proiectul de OUG avizat marţi de CNA preia mare parte din prevederile din acest proiect de lege, care stabileşte că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

Potrivit proiectului, "emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: nu produce interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; nu beneficiază de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; frecvenţele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic".

În cazul apariţiei unor interferenţe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administraţiile de comunicaţii ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferenţa.

Titularul acordului eliberat de ANCOM nu are obligaţia de a plăti tariful de utilizare a spectrului, până la 31 decembrie 2016.

Aceste prevederi ale OUG au fost elaborate în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.