Cât durează digerarea alimentelor? Răspunsul ştiinţei a venit în 2023

Fie că este vorba de o felie de prăjitură sau de un o friptură de pui mare, atunci când mâncăm, alimentele parcurg o „călătorie”, drum pe care îl bifează fiecare muşcătură prin sistemul digestiv.

Cât timp durează digerarea? Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu. Diferite alimente sunt descompuse şi absorbite de organism în ritmuri diferite.

Şi este posibil ca persoane similare să digere alimente în ritmuri uşor diferite, aşa cum a subliniat un studiu de la Universitatea de Stat din Colorado (SUA).

De-a lungul anilor, au fost efectuate diverse studii pentru a evalua timpul de tranzit intestinal, adică cât timp durează un aliment pentru a trece prin întreg tractul digestiv.

Aceste studii sugerează că alimentele pot parcurge de la 0,4 până la 15,3 ore pentru a părăsi stomacul şi 3,3 până la 7 ore pentru a trece prin întreg intestinul subţire. Reziduul alimentar nedigerabil intră apoi în intestinul gros, unde poate rămâne aproximativ 15,9-28,9 ore, potrivit unui studiu publicat în Journal of Clinical Medicine în 2023.

Potrivit cercetătorilor, alimentele bogate în proteine, carbohidraţi complecşi şi grăsimi tind să dureze mai mult pentru a fi digerate decât alimentele sărace în aceşti nutrienţi. Fibrele alimentare sunt, de asemenea, cunoscute că adaugă volum în dietă, încetinind mişcarea alimentelor prin tractul digestiv.

În timp ce alimentele foarte procesate tind să fie digerate mai repede, deoarece le lipseşte acest nutrient valoros. În plus, în timp ce stomacul şi intestinul subţire pot procesa rapid alimente mai puţin hrănitoare, ele durează mai mult pentru a descompune alimentele bogate în proteine şi grăsimi în nutrienţi pe care organismul îi poate folosi.

Carbohidraţii complecşi, cum ar fi cei care se găsesc în cerealele integrale, leguminoasele şi legumele cu amidon, durează mai mult pentru a se digera decât zaharurile simple, deoarece organismul trebuie să le descompună în zaharuri simple, înainte de a putea avea loc absorbţia.

Apa şi mişcarea ajută digestia

Alţi factori influenţează şi timpul de tranzit intestinal. Mestecarea bine şi menţinerea unei hidratări adecvate pot grăbi procesul digestiv. „Mişcarea fizică ajută, de asemenea, la creşterea motilităţii intestinale şi favorizează peristaltismul sau contracţia ritmică a muşchilor digestivi”, a explicat dr. Nina Nandy, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Americane de Gastroenterologie, într-un interviu.

Pe de altă parte, vârsta şi nivelul de stres pot afecta digestia. Pe măsură ce adulţii îmbătrânesc, ei tind să producă mai puţin acid gastric şi enzime digestive, iar intestinele lor devin mai puţin mobile.

„Stresul şi anxietatea pot creşte, de asemenea, timpul de tranzit intestinal, modificând motilitatea intestinală şi reducând fluxul sanguin gastrointestinal”, adaugă cercetătorul.

Diabetul întârzie golirea stomacului

A avea un „stomac nervos” ar reflecta o activare a sistemului de „luptă sau fugi”, care, în general, suprimă digestia în stomac şi intestinul subţire, stimulând în acelaşi timp intestinul gros.

În cele din urmă, unele afecţiuni medicale şi medicamente pot accelera sau încetini digestia. De exemplu, diabetul este cea mai frecventă cauză a gastroparezei sau „golirea întârziată a stomacului”, care face ca alimentele să rămână în stomac pentru o perioadă lungă de timp.

Pe lângă medicamentele, inclusiv opioidele şi medicamentele anticolinergice, care suprimă semnalele nervoase responsabile de mişcările involuntare ale muşchilor, ele pot încetini şi mai mult tranzitul intestinal şi pot provoca constipaţie.