Creierul stochează trei copii ale fiecărei amintiri, sugerează un nou studiu

Creierul utilizează trei seturi diferite de neuroni – timpurii, de mijloc şi tardivi – pentru a stoca aceeaşi amintire, fiecare set având caracteristici distincte în ceea ce priveşte durabilitatea şi accesibilitatea amintirii.
Neuronii timpurii stochează amintirile care devin mai stabile în timp, neuronii tardivi păstrează amintirile puternice iniţial, dar care se estompează treptat, iar neuronii de mijloc oferă o stabilitate mai mare comparativ cu celelalte grupuri.
Înţelegerea modului în care sunt stocate amintirile ar putea ajuta la tratamentele pentru traume, permiţând modificarea amintirilor recente înainte ca acestea să fie stocate în neuronii tardivi, unde schimbarea acestora devine mai dificilă.

7476 afișări

Un nou studiu a descoperit că creierul uman foloseşte trei seturi diferite de neuroni pentru a stoca o singură amintire, similar cu redundanţele din sistemele informatice, informează New Atlas. Această descoperire, realizată de cercetători de la Biozentrum din cadrul Universităţii din Basel, Elveţia, ar putea în viitor să ajute la atenuarea amintirilor dureroase în cazul persoanelor afectate de traume.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate

Cercetătorii au realizat imagini ale creierelor de şoareci pentru a observa procesul de formare a unei amintiri noi. Au descoperit că creierul rozătoarelor activează trei grupuri distincte de neuroni pentru a înregistra amintirea. Primul grup este format din neuronii timpurii, care se dezvoltă la începutul vieţii fetale, iar ultimul grup constă în neuronii tardivi, care apar târziu în dezvoltarea embrionară. Între aceştia se află neuronii care se formează în mijlocul dezvoltării intrauterine.

Studiul a arătat că amintirile stocate în neuronii timpurii sunt iniţial dificil de accesat, dar devin mai puternice în timp. În contrast, amintirile stocate în neuronii tardivi sunt foarte puternice la început, dar se estompează treptat, devenind inaccesibile în timp. Neuronii de mijloc oferă o stabilitate mai mare a amintirii comparativ cu celelalte două grupuri.

Cercetătorii cred că această înţelegere a plasticităţii memoriei ar putea avea implicaţii pentru tratamentul persoanelor afectate de traume. Schimbarea amintirilor ar putea fi posibilă înainte ca acestea să fie transferate în neuronii tardivi, unde modificarea acestora devine tot mai grea.

Rezultatele studiului, publicate în revista Science, subliniază complexitatea şi capacitatea impresionantă a creierului de a gestiona şi a adapta amintirile.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: amintiri,; creier,; studiu,; copii,; descoperire,; amintire,; cercetatori,; elvetia,; dezvoltare,; ajutare,; atlas,; caz,; basel,; folosire,; grup,; incepere,; informatica,; timp,; universitate,; viitor

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Citește și: Implant subcutanat pentru prevenirea supradozelor cu opioide

Citește și: Topirea solurilor îngheţate din Arctica eliberează mercur toxic

Citește și: Variola maimuţei: Începuturile unei epidemii

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.