Alegeri Parlamentare în Franţa. Stânga este pe primul loc, partidul lui Macron pe doi, extrema dreaptă cade pe trei / Premierul Gabriel Attal anunţă că îşi va prezenta demisia

• În ciuda sondajelor de opinie din timpul campaniei, care preziceau că extrema dreaptă va obţine cele mai multe locuri, Noul Front Popular, stânga radicală, este în frunte, potrivit proiecţiilor.
• Partidul lui Emmanuel Macron sunt pe locul al doilea. Primul ministru, Gabriel Attal, care este un aliat al lui Macron, a declarat că îşi va prezenta demisia.
• Rassemblement National de extremă dreapta şi aliaţii săi sunt în urmă, pe locul al treilea, arată proiecţiile.
• Proiecţia Ipsos plasează acum Noul Front Popular la 171-187 de locuri, alianţa partidului lui Macron la 152-163 de locuri şi Rassemblement National şi aliaţii săi la 134-152 de locuri.

UPDATE Noul Front Popular, cele mai multe locuri în alegerile parlamentare din Franţa, dar nu majoritate

Ministerul francez de Interne a confirmat rezultatele finale ale alegerilor de duminică, care au înregistrat o prezenţă la vot de 66,63%.

Cel mai mare număr de locuri a fost câştigat de alianţa de stânga Noul Front Popular - cu 182 de locuri.

Partidul de centru al lui Emmanuel Macron a obţinut 163 de locuri.

Pe locul al treilea, Partidul de extremă-dreapta Adunarea Naţională şi aliaţii săi au obţinut 143 de locuri.

Asta înseamnă că niciun partid nu a obţinut cele 289 de locuri necesare pentru o majoritate absolută şi pare să arunce Franţa în incertitudine politică.

Cum niciun partid nu este aproape de a obţine majoritatea, parlamentul va fi probabil paralizat, împărţit între trei blocuri, notează CNN.

UPDATE

UPDATE Premierul Gabriel Attal anunţă că îşi va prezenta luni dimineaţa demisia lui Emmanuel Macron

Liderul extremei drepte, Jordan Bardella, partidul Rassemblement National, a părut să recunoască înfrângerea, afirmând că Franţa a fost aruncată în mâinile extremei stângi şi că partidul său îşi va amplifica activitatea în opoziţie.

Citeşte AICI Cine este Jean-Luc Mélenchon, omul ce a câştigat cu alianţa sa alegerile din Franţa

Alegeri Franţa. Ce ştim până acum

În urma alegerilor de duminică, Franţa este pe cale să ajungă la un parlament fragmentat, o alianţă de stânga obţinând în mod neaşteptat primul loc în faţa extremei drepte, într-o surpriză majoră care va împiedica Rassemblement National al lui Marine Le Pen să conducă guvernul.

Rezultatul, dacă va fi confirmat, va lăsa parlamentul divizat în trei mari grupuri cu platforme extrem de diferite şi fără tradiţie de a lucra împreună.

Acest lucru ar putea anunţa o perioadă de instabilitate, cu excepţia cazului în care stânga reuşeşte să ajungă la o înţelegere cu alte partide pentru a lucra împreună.

Alianţa de stânga ar urma să câştige între 172 şi 215 locuri din totalul de 577, conform previziunilor realizate de instituţiile de exit-poll. Aceste proiecţii sunt de obicei fiabile. 

Alianţa de centru a lui Macron, pe care a fondat-o pentru a-şi susţine prima candidatură la prezidenţiale în 2017, ar urma să se claseze pe locul al doilea şi să obţină între 150 şi 180 de locuri.

Rassemblement National al lui Marine Le Pen, despre care se preconiza de câteva săptămâni că va câştiga alegerile, ar fi obţinut între 115 şi 155 de locuri.       

Alianţa stânga-verzi ar fi câştigat alegerile: primele proiecţii

Urnele s-au închis în Franţa şi au fost publicate primele proiecţii.

Adunarea naţională a Franţei are 577 de locuri, fiind necesare 289 de locuri pentru o majoritate absolută.

Iată primele previziuni privind repartizarea mandatelor, realizate de Ipsos. Aceasta arată stânga în frunte, într-o schimbare majoră faţă de sondajele de opinie din timpul campaniei.

• Stânga- Noul Front Popular: 172-192 locuri
• Partidul lui Emmanuel Macron: 150-170 de locuri
• Extrema dreaptă Rassemblement National şi aliaţii săi: 132-152 de locuri

Jean-Luc Mélenchon s-a adresat susţinătorilor, declarând că Emmanuel Macron ar trebui să apeleze la Noul Front Popular pentru a guverna.

După EXIT POLL-ul din Franţa, Jordan Bardella spune că „partidul RN a realizat creşterea cea mai importantă de până acum din istorie, deşi poporul a ales altceva”.

Sondajele par să nu confirme valul de extremă dreapta

UPDATE 

UPDATE 

Gabriel Attal s-a alăturat lui Emmanuel Macron la Palatul Élysée. Premierul şi alţi oficiali din tabăra prezidenţială s-au reunit pentru o întâlnire la Palatul Élysée cu Emmanuel Macron.

UPDATE

UPDATE 

UPDATE 

Preşedintele francez Emmanuel Macron va organiza o întâlnire la Palatul Elysee la ora locală 18:30 pentru a urmări rezultatele alegerilor, alături de liderii majorităţii, inclusiv premierul Gabriel Attal.

UPDATE 

În majoritatea comunelor unde se desfăşoară votul, secţiile de votare se vor închide la ora locală 18:00 (19:00, ora României). Totuşi, programul ar putea fi prelungit în anumite oraşe mari, astfel că votul se va încheia la orele 19:00 sau chiar 20:00. Acesta este cazul Parisului, precum şi oraşelor Toulouse şi Lyon, unde alegătorii vor putea vota până la ora 20:00, potrivit BFMTV. Conform regulilor, niciun rezultat - nici măcar parţial - nu poate fi comunicat înainte de ora 20:00 locală, când se închid ultimele secţii de votare din Franţa.

UPDATE 

Ştirea iniţială

Al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franţa a înregistrat o participare ridicată la vot, de 26,3% până la prânz, depăşind recordurile anterioare din 1981, scrie Reuters. Alegerile au captat un interes public semnificativ datorită naturii sale polarizante şi posibilei ascensiuni a partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) ca partid dominant. Dacă va avea succes, RN ar putea submina autoritatea preşedintelui Emmanuel Macron, deşi este puţin probabil să obţină o majoritate absolută, ceea ce ar putea duce la un parlament fragmentat şi la o instabilitate prelungită în Franţa, a doua cea mai mare economie din zona euro.

RN, condus de Marine Le Pen, ar putea forma primul guvern de extremă dreapta al Franţei de la Al Doilea Război Mondial, ceea ce ar avea implicaţii substanţiale pentru Uniunea Europeană. Macron, răspunzând la o înfrângere recentă în faţa RN în alegerile pentru Parlamentul European, a convocat aceste alegeri anticipate, poziţionând guvernul său centrist împotriva RN şi a opoziţiei de stânga.

Nemulţumirea alegătorilor faţă de problemele economice, inclusiv criza costului vieţii, a alimentat sprijinul pentru RN. Totuşi, RN este prevăzut să nu atingă majoritatea de 289 de locuri necesară pentru a-l numi pe protejatul lui Le Pen, Jordan Bardella, ca prim-ministru. Pentru a contracara RN, alianţa lui Macron şi Frontul Nou Popular (NFP) de stânga şi-au retras strategic candidaţii din cursele cu trei părţi.

În timpul campaniei de trei săptămâni, violenţa politică a crescut, fiind raportate peste 50 de agresiuni asupra candidaţilor şi susţinătorilor. Măsurile de securitate au fost sporite, cu 30.000 de poliţişti desfăşuraţi în aşteptarea protestelor potenţiale în cazul în care RN câştigă.

RN şi-a extins baza de sprijin dincolo de bastioanele tradiţionale, abordând preocupările publice legate de bugetele gospodăriilor, securitate şi imigraţie. În ciuda eforturilor lui Macron de a-şi prezenta alianţa ca fiind alternativa stabilă, agenda sa politică se confruntă cu provocări indiferent de rezultatul alegerilor.

Un guvern condus de RN ar putea complica rolul Franţei în UE şi ar ridica întrebări despre poziţia sa în problemele globale. În timp ce Bardella a indicat că RN nu va forma un guvern fără majoritate, Le Pen a sugerat că ar putea încerca acest lucru dacă se apropie de pragul necesar. Având în vedere lipsa de experienţă a Franţei cu guvernele de coaliţie, ar putea apărea un guvern de tranziţie pentru a gestiona treburile zilnice fără un mandat de reformă.

Politicile propuse de RN includ înăsprirea legilor privind imigraţia, expulzarea migranţilor ilegali şi scăderea vârstei de pensionare, în ciuda deficitului bugetar în creştere al Franţei. Incertitudinea alegerilor a cauzat fluctuaţii în preţurile activelor franceze şi în sentimentul investitorilor, reflectând anxietăţile privind stabilitatea politică şi economică viitoare.