COMENTARIU LELIA MUNTEANU - Efecte personale: libertatea

Verific ce mai e nou pe tavan: o avalanşă de amintiri despre lucruri pe care nu le-am trăit încă.

Cui aparţin şi cum au ajuns acolo? Ar trebui să ştiu – tavanul e republica mea autonomă, locul pe care colind cu capul în jos.

Portul fabulos din Pacific unde, între două revoluţii, cântă fanfara. Viceconsulul englez din Tanger, la jumătatea secolului 19, atins de spleen, vânează pisici cu tot arsenalul din dotare. Marele poet romantic, îngrozit în faţa primului automobil: „acest animal discordant şi şi supărător". Ultima zi de detenţie; deţinuţii aliniaţi să-şi ia în primire libertatea, odată cu celelalte efecte personale. Şi un ospăţ la Alexandre Dumas (tatăl): fazan umplut cu becaţe, înconjurat cu portocale amare şi stropit cu vin de Bourgogne, adus la masă de un majordom în pas de procesiune.